Prețul petrolului crește din nou, în timp ce EAU construiesc o conductă pentru ocolirea Strâmtorii Ormuz. Cum stau bursele vineri

Prețurile petrolului revin pe creștere, vineri dimineață, pe fondul incertitudinilor privind acordul de pace cu Iranul și al menținerii blocadei asupra Strâmtorii Ormuz. În timp ce Emiratele Arabe Unite accelerează construcția unei conducte alternative pentru a ocoli acest punct critic, bursele globale înregistrează aprecieri solide. Totuși, analiștii avertizează asupra unor presiuni structurale pe termen lung și a costurilor mari de împrumut.

Piața energiei și bursele globale reacționează la tensiunile din Iran. Prețul petrolului crește din nou, iar Emiratele Arabe Unite caută rute alternative

Prețurile petrolului și-au reluat creșterea vineri, 22 mai 2026, după trei sesiuni consecutive de scăderi, în condițiile în care investitorii analizează mesajele mixte venite dinspre negocierile pentru un acord de pace cu Iranul.

Deși declarațiile oficiale din Statele Unite indicau că un acord este iminent, poziția conducerii de la Teheran – care ar dori să păstreze uraniul îmbogățit în interiorul țării – a intensificat temerile privind un conflict prelungit și blocaje de lungă durată în aprovizionare.

Pe piața asiatică, contractele futures pentru petrolul Brent (cu livrare în iulie) au crescut cu 1,9%, ajungând la 104,52 dolari pe baril, în timp ce cotația West Texas Intermediate (WTI) pentru luna iunie a avansat cu 1,5%, până la 97,81 dolari pe baril, relatează CNBC vineri dimineață.

Liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Mojtaba Khamenei, a emis o directivă prin care solicită ca uraniul îmbogățit aproape de nivelul militar să nu fie trimis în afara țării, potrivit unor surse citate de Reuters. Această decizie vine la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, declarase că Washingtonul se află în „etapele finale” ale negocierilor.

În acest context, Agenția Internațională a Energiei avertizează că piețele petroliere ar putea intra curând într-o „zonă roșie” din cauza epuizării stocurilor globale, pe fondul creșterii cererii de transport din sezonul estival.

Directorul executiv al agenției, Fatih Birol, a subliniat că redeschiderea necondiționată a Strâmtorii Ormuz reprezintă cea mai importantă soluție pentru șocul energetic actual, adăugând că țările în curs de dezvoltare din Asia și Africa vor resimți cel mai crunt această criză.

Totodată, o notă recentă a grupului financiar MUFG avertizează că o normalizare completă a aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu ar putea să nu aibă loc până în 2027.

„Reprezentanții companiilor din sectorul energetic au avertizat că normalizarea completă a aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu s-ar putea să nu aibă loc până în 2027, din cauza amplorii perturbărilor cauzate de conflict”, se arată în analiza MUFG.

Emiratele Arabe Unite accelerează construcția unei conducte strategice pentru a ocoli Strâmtoarea Ormuz

Pentru a contracara blocada impusă de Iran încă din luna martie, Emiratele Arabe Unite (EAU) au finalizat aproape 50% din cea de-a doua conductă magistrală menită să ocolească Strâmtoarea Ormuz, a anunțat directorul executiv al Abu Dhabi National Oil Co. (ADNOC), Sultan Ahmed Al Jaber.

„În momentul de față, o cantitate mult prea mare din energia lumii tranzitează prea puține puncte critice de strangulare”, a declarat Al Jaber într-un interviu acordat Atlantic Council.

Noua conductă va dubla capacitatea de export a ADNOC prin portul Fujairah, situat în Golful Oman, dincolo de Ormuz. Proiectul, accelerat direct din cauza războiului pornit la sfârșitul lunii februarie, este estimat să devină complet operațional în 2027.

În prezent, EAU folosesc o conductă existentă către Fujairah, cu o capacitate maximă de 1,8 milioane de barili pe zi, însă blocada a afectat masiv exporturile marilor producători arabi din Golf.

Conform oficialului ADNOC, închiderea strâmtorii a declanșat cea mai gravă perturbare a aprovizionării cu energie din istorie, provocând pierderi de peste 1 miliard de barili de petrol, la care se adaugă alte 100 de milioane de barili pierduți în fiecare săptămână de blocadă.

Chiar dacă conflictul s-ar încheia imediat, ar fi nevoie de cel puțin patru luni pentru ca fluxurile de petrol să revină la 80% din capacitate și de un orizont de timp până în prima jumătate a anului 2027 pentru o normalizare completă.

„Nu este vorba doar de o problemă economică. De fapt, se creează un precedent periculos odată ce se acceptă faptul că o singură țară poate ține ostatică cea mai importantă cale navigabilă din lume”, a declarat Al Jaber.

De cealaltă parte, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat pentru CNBC că importanța Strâmtorii Ormuz va scădea post-conflict, pe măsură ce statele din Golf vor dezvolta rute alternative.

„Este o carte pe care o poți juca o singură dată. Vor exista alte rute pentru ca energia să iasă din Golful Persic.

Vom asista la o scădere a importanței Strâmtorii Ormuz, dar nu și la o scădere a importanței producției și aprovizionării cu energie ale acestor țări”, a afirmat Chris Wright.

Bursele din Asia și Wall Street cresc, în timp ce piețele de credit resimt presiuni pe termen lung

Piețele financiare din regiunea Asia-Pacific au înregistrat creșteri vineri, investitorii evaluând eforturile diplomatice dintre SUA și Iran. Deși intenția Teheranului de a păstra stocurile de uranit complică dialogul cu administrația Trump – care a plasat dezmembrarea programului nuclear iranian în centrul acțiunilor sale militare –, bursele au reacționat pozitiv.

În Japonia, indicele Nikkei 225 a crescut cu 1,36%, în timp ce Topix a adăugat 0,55%. Datele privind inflația de bază din Japonia au scăzut în aprilie peste așteptări, ajungând la 1,4% (față de 1,7% estimat), ceea ce reduce presiunea asupra Băncii Japoniei pentru o majorare rapidă a dobânzii de referință.

În restul regiunii, indicele Kosdaq din Coreea de Sud a crescut spectaculos cu peste 5%, Hang Seng din Hong Kong a avansat cu 1,22%, iar indicii din China și India au consemnat evoluții solide, pe plus.

Pe piețele globale de credit se resimt însă presiuni structurale. Philipp Lotter, Head of Global Ratings and Research în cadrul Moody’s, a explicat pentru CNBC că guvernele se confruntă cu costuri de împrumut în creștere din cauza cheltuielilor mari pentru apărare (în special în Europa) și a investițiilor masive necesare în infrastructura de inteligență artificială și centre de date.

Evoluția pozitivă din Asia urmează unei ședințe record pe Wall Street, unde indicele Dow Jones Industrial Average a atins un nou maxim istoric, crescând cu 0,55% până la pragul de 50.285,66 puncte. S&P 500 și Nasdaq Composite au încheiat și ele sesiunea precedentă pe teritoriu pozitiv.