Prețul gazelor crește cu 40% în Europa. Ce se întâmplă în România. Dumitru Chisăliţă: Impactul este amortizat temporar

Creșterea de 40% a prețului gazelor naturale pe hub-ul TTF din Europa a amplificat presiunea asupra pieței europene, însă România resimte efectele doar parțial datorită producției interne și plafonării prețurilor. Experții avertizează că, dacă tensiunile geopolitice persistă, industria, inflația și economia românească vor fi puternic afectate.

Impactul creșterii prețului gazelor naturale în Europa și România

Creșterea abruptă a prețurilor gazelor naturale pe hub-ul TTF din Amsterdam afectează întreaga piață europeană, iar România resimte efectele doar parțial datorită producției interne și măsurilor de plafonare a prețurilor.

Totuși, experții avertizează că presiunea asupra industriei, inflației și economiei românești poate crește semnificativ dacă tensiunile geopolitice persistă.

„Explozia de 40% a TTF (benchmark-ul european de referinţă pentru gazele naturale tranzacţionate pe bursă) nu este rezultatul unui singur eveniment. Este produsul unei pieţe fragile, tensionate structural, lovită de un şoc geopolitic major. Gazul european rămâne: sensibil la conflict, dependent de GNL, vulnerabil la blocaje logistice, predispus la reacţii emoţionale. Pentru România, impactul este amortizat temporar prin plafonări şi producţie internă, dar dacă tensiunile persistă, presiunea pe industrie, inflaţie şi economie va deveni inevitabil. Energia nu mai este doar o marfă. Este un indicator al stabilităţii geopolitice globale. Iar TTF este termometrul acestor fragilităţi”, a explicat Dumitru Chisăliţă, într-o analiză

De ce a crescut brusc prețul gazelor naturale TTF?

Prețul gazelor naturale pe hub-ul TTF a înregistrat o creștere de aproximativ 40% ca urmare a unei combinații de factori:

• Șocuri geopolitice majore: atacul cu drone asupra instalațiilor de gaz lichefiat din Qatar, inclusiv complexul Ras Laffan, a redus semnificativ oferta globală de LNG, vitală pentru Europa.

• Instabilitate în Strâmtoarea Ormuz: perturbarea traficului maritim a afectat exporturile de petrol și LNG.

• Stocuri europene reduse: cererea sezonieră și costurile de transport au făcut piața mai vulnerabilă la orice deficit temporar de gaz.

„Chiar înainte de această criză actuală, stocurile de gaze din Europa erau relativ scăzute şi piaţa era tensionată din cauza cererii sezoniere, costurilor de transport şi cerinţelor de regăsire a stocurilor după iarna trecută. Astfel, un şoc de ofertă (chiar temporar) generează o reacţie disproporţionată a preţurilor. Preţul TTF reflectă dinamica globală a ofertei şi cererii pentru gaze naturale. Piaţa rămâne sensibilă la factori: geopolitici (războaie, tensiuni în Orientul Mijlociu), logistici (transport maritim, capacităţi de regazeificare), stocuri şi cerere sezonieră, şi poate fluctua semnificativ în perioade scurte când apar perturbări majore”, mai arată acesta.

Diferențele între piața gazului și piața petrolului

Volatilitatea TTF este mai mare decât cea a petrolului Brent din mai multe motive:

• Structura pieței: gazul este mai regional și mai rigid, iar infrastructura fixă (conducte, terminale LNG, depozite) limitează flexibilitatea.

• Lipsa stocurilor strategice: gazul este stocat doar sezonier, spre deosebire de petrol, unde SUA, UE și China dețin rezerve strategice.

• Cerere inflexibilă: centralele și sistemele de încălzire nu pot fi oprite, iar Europa concurează cu Asia pentru aceleași cargouri LNG.

„Gazul (mai ales în Europa) are: infrastructură fixă (conducte, terminale LNG), capacitate limitată de transport rapid, depozite de înmagazinare a gazelor limitate. Dacă se blochează 10% din ofertă nu se poate compensa imediat această lipsă din piaţă şi piaţa reacţionează disproporţionat. Gazul nu are încă flexibilitatea globală pe care o are petrolul”, a comentat preşedintele AEI.

Aceste elemente fac piața gazului „nervoasă” și predispusă la creșteri rapide ale prețurilor, chiar și pentru perturbări relativ mici de aprovizionare.

„Cererea de gaz este mai puţin flexibilă. În cazul benzinei consumatorii pot reduce folosirea maşinilor şi astfel se poate reduce cererea. În cazul gazului nu poţi opri încălzirea orasului şi centralele trebuie să funcţioneze. Asta face piaţa mai „nervoasă”. Europa este structural mai vulnerabilă la gaz. După reducerea importurilor ruseşti Europa depinde mult de GNL, fiind în concurenţă cu Asia pentru aceleaşi cargouri. Asta face ca orice risc în Orientul Mijlociu să lovească direct în TTF. Petrolul, în schimb, este deja globalizat şi diversificat”, se mai arată în analiză.

Scenarii pentru prețul gazelor naturale TTF

Dumitru Chisăliță explică că evoluția TTF va depinde de durata tensiunilor geopolitice și de starea stocurilor europene. În cel mai extrem scenariu, blocarea continuă a Strâmtorii Ormuz ar putea duce prețul TTF până la 90 euro/MWh.

În cel mai optimist scenariu, dacă stocurile și aprovizionarea LNG rămân solide, TTF ar putea oscila între 40-50 euro/MWh.

Expertul a mai spus că prețurile vor fi influențate de diversificarea surselor de gaze, creșterea importurilor de LNG din SUA și alte regiuni și politica energetică sezonieră a UE.

Impactul creșterii TTF în România

În România, efectele creșterii TTF asupra populației sunt reduse datorită plafonării prețurilor, însă industria resimte presiunea indirectă:

• Un TTF de 40 euro/MWh poate crește costul gazului pentru consumatorii industriali cu aproximativ 20% față de 2025.

• Un TTF de 60 euro/MWh poate ridica aceste costuri cu până la 40%.

România beneficiază însă de avantaje competitive: producție internă semnificativă, depozite subterane dezvoltate și viitoare exploatații offshore, cum este proiectul Neptun Deep, care va începe producția probabil în 2027-2028.

„România produce o parte din electricitate pe gaz. Dacă gazul se scumpeşte creşte costul energiei electrice pe piaţa liberă. Chiar dacă avem hidro şi nuclear, gazul stabileşte adesea preţul marginal în piaţă. Paradoxul scurt, există şi un efect pozitiv pe termen scurt statutul încasează taxe şi dividende mai mari. Dar dacă economia încetineşte din cauza energiei scumpe, efectul net poate deveni negativ”, a mai menţionat Dumitru Chisăliţă.