Prețul gazelor o ia razna din cauza frigului care golește depozitele. Rezervele au ajuns la 53%

Prețul gazelor naturale din Europa a crescut semnificativ în ultimele zile, pe fondul temperaturilor scăzute și al reducerii accelerate a stocurilor. Evoluțiile sunt resimțite pe piețele de energie, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și de presiuni asupra aprovizionării

Creșterea prețului la gaze se datorează vremii reci și nivelului scăzut al stocurilor

Prețul gazelor naturale a continuat să crească în Europa în contextul unei perioade neobișnuit de reci în mai multe regiuni, evoluție care a readus cotațiile la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape șase luni. Potrivit agenției DPA, frigul persistent a determinat un consum mai mare de gaze, accentuând presiunea asupra pieței într-un moment în care rezervele sunt deja sub media sezonieră.

Pe parcursul ultimei săptămâni de tranzacționare, prețul gazelor în Europa a avansat cu aproximativ 20%, marcând cea mai abruptă creștere săptămânală din octombrie 2023. La hub-ul TTF de la Amsterdam, considerat principalul punct de referință pentru stabilirea prețurilor la gaze în Europa, contractele futures se tranzacționau vineri dimineață la nivelul de 34,30 euro pentru un Megawatt-oră (MWh), un prag care nu mai fusese atins din luna august.

Această evoluție este strâns legată de condițiile meteorologice, dar și de nivelul rezervelor din depozitele europene de gaze. În prezent, stocurile sunt la aproximativ 52–53% din capacitate, semnificativ sub media sezonieră de 67%, ceea ce alimentează îngrijorările privind capacitatea de a acoperi consumul în cazul unei ierni prelungite.

Prognozele indică temperaturi foarte scăzute spre finalul lunii, ceea ce ar putea duce la noi retrageri accelerate din depozitele de gaze. Aceste unități de stocare reprezintă principala sursă de flexibilitate pentru sistemul energetic european, iar utilizarea lor intensă în plină iarnă ridică semne de întrebare privind reumplerea înaintea sezonului rece următor.

Depozitele europene de gaze se golesc mai repede decât în alți ani

Datele furnizate de Gas Infrastructure Europe (GIE) arată că, la mijlocul lunii ianuarie, nivelul mediu de umplere a depozitelor subterane de gaze din Europa a coborât la aproximativ 53,17%, cu 15 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani pentru aceeași perioadă. Ritmul de consum este cu circa patru săptămâni înaintea celui considerat normal pentru acest sezon.

În primele 12 zile ale lunii ianuarie, extragerile de gaze din depozite au fost de 1,6 ori mai mari decât media ultimilor cinci ani, pe fondul temperaturilor scăzute și al cererii crescute de energie. Un nivel atât de redus al stocurilor pentru această dată a mai fost înregistrat doar în anul 2022, un reper care amplifică îngrijorările legate de securitatea energetică.

În termeni absoluți, în depozitele Uniunii Europene mai sunt disponibile aproximativ 53,9 miliarde de metri cubi de gaze, cu 4,1 miliarde de metri cubi mai puțin decât în sezonul de iarnă 2017/2018, perioadă în care Europa a înregistrat cel mai mare consum de gaze din istorie. Această comparație evidențiază presiunea suplimentară asupra stocurilor într-un context geopolitic mult mai complex.

Situația diferă de la un stat la altul, însă în unele țări nivelul rezervelor este deosebit de scăzut. În Olanda, de exemplu, gradul de umplere a depozitelor a coborât la 39,5% la data de 12 ianuarie, un prag atins anterior doar în sezonul 2021/2022, considerat unul dintre cele mai dificile din punct de vedere energetic.

Factori geopolitici și cererea globală influențează piața gazelor

Pe lângă vremea rece și nivelul redus al stocurilor, piața europeană a gazelor este influențată și de factori geopolitici. Situația tensionată din Iran, un furnizor important de gaze pentru Turcia, are un impact indirect asupra cotațiilor, pe fondul temerilor legate de aprovizionare. Amenințările recente ale Washingtonului privind impunerea unor taxe vamale de 25% partenerilor comerciali ai Iranului au contribuit la creșterea incertitudinilor de pe piață.

În același timp, Europa se confruntă cu efectele sistării tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, începând cu anul 2025, ca urmare a poziției adoptate de Kiev. Această evoluție a redus una dintre rutele tradiționale de aprovizionare, forțând statele europene să își adapteze rapid strategiile energetice.

Presiunea asupra stocurilor este amplificată și de faptul că Europa continuă să furnizeze gaze pentru nevoile energetice ale Ucrainei, în contextul conflictului regional. Această obligație suplimentară accentuează competiția pentru resurse într-o perioadă de consum ridicat.

Pentru a compensa reducerea livrărilor prin conducte, Europa a crescut semnificativ importurile de gaz natural lichefiat. În anul 2025, statele europene au importat aproximativ 109 milioane de tone de LNG, echivalentul a 142 de miliarde de metri cubi de gaze, cu 28% mai mult decât în 2024. Tendința este așteptată să continue, iar în ianuarie 2026 importurile ar putea ajunge la 9,5 milioane de tone, cu 18% peste nivelul din anul precedent.

Totuși, capacitatea infrastructurii LNG reprezintă o limitare. La jumătatea lunii ianuarie, terminalele europene funcționau la aproximativ 54% din capacitate, iar stocurile de LNG aflate în terminale sunt în scădere. Această situație ridică întrebări legate de capacitatea Europei de a traversa iarna fără tensiuni suplimentare și de a reface rezervele de gaze până la începutul sezonului rece 2026/2027.