Prețul energiei riscă să crească. Avertismentul specialiștilor din domeniu: Modificările la Regulamentul de Racordare pot genera creşteri ale preţurilor la energie

Propunerile de modificare a Regulamentului de racordare la rețeaua electrică pot avea impact semnificativ asupra pieței energiei din România, avertizează RWEA și RPIA, care atrag atenția că noile reguli ar putea duce la creșterea prețurilor la energie, încetinirea investițiilor în capacități regenerabile și afectarea locurilor de muncă din sectorul energetic, într-un context în care tranziția verde depinde de menținerea unui cadru legislativ stabil și predictibil.

Presiuni în creștere asupra sectorului energetic din România

Propunerile de modificare a Regulamentului de racordare la rețeaua electrică pot genera efecte semnificative în economia României, inclusiv posibile creșteri ale prețurilor la energie, încetinirea investițiilor în capacități noi de producție și impact negativ asupra locurilor de muncă din sectorul energetic, avertizează principalele organizații din industria regenerabilă.

Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) și Asociația Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) susțin că noile reguli riscă să afecteze nu doar proiectele speculative, ci și investițiile reale, aflate deja în stadii avansate de dezvoltare.

În ultimii ani, România a înregistrat o creștere semnificativă a capacităților de producție din surse regenerabile. Din 2022 până în prezent, au fost puse în funcțiune peste 5,5 GW din energie eoliană și fotovoltaică, contribuind în anumite intervale orare la acoperirea a 40–50% din consumul național de electricitate.

În paralel, numărul avizelor tehnice de racordare (ATR) a crescut puternic, însă o parte dintre aceste proiecte nu ajung să fie implementate. Această situație creează o presiune administrativă asupra rețelei electrice și generează necesitatea unor mecanisme de filtrare a proiectelor nerealizabile.

Industria recunoaște această problemă, însă atrage atenția că unele soluții deja implementate — precum introducerea garanțiilor pentru emiterea ATR-urilor și limitarea valabilității acestora — ar trebui completate cu măsuri echilibrate, nu restrictive.

„În ultimii ani, ca urmare a dezvoltării accelerate a investiţiilor în sectorul energetic, numărul de avize tehnice de racordare (ATR) emise a crescut considerabil. În acelaşi timp, începând cu anul 2022, au fost puse în funcţiune peste 5,5 GW de capacităţi fotovoltaice şi eoliene, care acoperă în timpul zilei, între 40% şi 50% din producţia de energie electrică. Cu toate acestea, există în continuare un număr semnificativ de ATR-uri care nu se vor materializa şi care cauzează o încărcare ‘scriptică’ a reţelei. Nevoia unui mecanism de filtrare care să descurajeze proiecte speculative este reală şi recunoscută inclusiv de industrie, care a propus, încă din anul 2019, introducerea unor măsuri precum garanţii pentru emiterea ATR-ului – măsură implementată abia în 2024. Industria este cea care a propus şi încetarea automată a valabilităţii avizului de racordare în cazul în care proiectul nu obţine autorizaţiile necesare într-un termen prestabilit, idee preluată ulterior de ANRE. În forma actuală, însă, din dorinţa de a descuraja proiectele speculative, proiectul de reglementare impune condiţii atât de restrictive încât afectează inclusiv investiţiile cu şanse reale de implementare”, se arată în comunicat.

Riscuri pentru investiții și economie

Potrivit estimărilor industriei, în faza de dezvoltare a proiectelor energetice au fost investiți peste 700 de milioane de euro, bani care susțin un lanț economic extins: consultanță, inginerie, studii tehnice, furnizori locali și servicii conexe.

În prezent, sectorul energiei regenerabile din România susține peste 70.000 de locuri de muncă, iar pentru atingerea obiectivelor din Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), numărul angajaților ar putea depăși 100.000 până în 2030.

Reprezentanții industriei avertizează că o reglementare excesiv de restrictivă poate reduce ritmul investițiilor și poate crea efecte economice în lanț: scăderea ocupării forței de muncă, diminuarea veniturilor la bugetele locale și presiuni suplimentare asupra prețului energiei.

Asociațiile din domeniu atrag atenția și asupra riscului reapariției unui blocaj investițional similar perioadei de după 2013, când sectorul energetic a intrat într-o stagnare de aproape un deceniu.

Acea perioadă a afectat semnificativ atractivitatea României pentru investitori, iar relansarea pieței a necesitat ani de stabilizare legislativă și economică.

În prezent, industria avertizează că repetarea unui astfel de scenariu ar putea încetini tranziția energetică și ar afecta capacitatea României de a-și atinge țintele de decarbonizare.

„Facem apel la adoptarea unui regulament coerent şi echilibrat, care să filtreze în mod real proiectele speculative, să reflecte realităţile din teren, să susţină investiţiile şi să contribuie la accelerarea tranziţiei energetice. Este esenţial ca România să menţină un cadru predictibil şi competitiv. Nu este justificată o abordare în care toţi investitorii sunt trataţi ca potenţiali speculanţi. Energia regenerabilă este singura din sector care a livrat şi continuă să livreze la scară capacităţi noi în ultimii ani. Impunerea unor condiţii disproporţionate riscă să blocheze exact proiectele care pot fi implementate”, susţin reprezentanţii RPIA şi RWEA.

Impact asupra prețului energiei și securității energetice

Energia din surse regenerabile este considerată una dintre cele mai competitive opțiuni din punct de vedere al costurilor de producție. O reducere a ritmului de dezvoltare a noilor capacități ar putea duce la creșterea dependenței de surse mai scumpe și mai volatile.

Experiența altor state europene, precum Spania și Portugalia, arată că integrarea accelerată a energiei regenerabile contribuie la stabilizarea prețurilor pe termen mediu și lung.

„Mai mult, la momentul actual, în sector activează peste 70.000 de angajaţi cu normă întreagă, urmând ca pentru atingerea ţintelor asumate prin Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice – peste 10 GW în energie fotovoltaică şi 7 GW în energie eoliană – numărul acestora să depăşească 100.000 până în 2030”, menţionează cele două organizaţii.

RWEA și RPIA solicită autorităților adoptarea unui cadru de reglementare echilibrat, care să diferențieze clar între proiectele speculative și cele fezabile, fără a bloca investițiile reale.

Potrivit industriei, predictibilitatea legislativă este esențială pentru menținerea competitivității pieței energetice din România și pentru continuarea tranziției către un sistem energetic sustenabil.

„Un precedent similar a fost înregistrat după anul 2013, când sectorul energetic a traversat o perioadă de stagnare de aproape un deceniu. Efectele au fost semnificative, iar redobândirea atractivităţii investiţionale a României a necesitat ani de zile şi efort susţinut. De asemenea, un blocaj în dezvoltare înseamnă mai puţine locuri de muncă, venituri mai mici la bugetele locale şi o presiune crescută asupra preţurilor la energie. Capacităţile din surse regenerabile, cele mai competitive ca preţ, sunt esenţiale pentru stabilizarea costurilor, aşa cum arată exemplele din Spania şi Portugalia. În contextul actual, marcat de presiuni economice şi geopolitice, precum şi de obiective ambiţioase de decarbonizare, menţinerea predictibilităţii cadrului de reglementare este esenţială, în condiţiile în care fiecare MW instalat contează”, notează sursa citată.