Preț carburanți luni, 6 Aprilie. Cât costă un plin în Lunea Mare? Benzinăria cu cei mai ieftini carburanți din România

Preț carburanți luni, 6 Aprilie. Prețurile carburanților în România rămân ridicate la început de aprilie 2026. Analiză completă asupra scăderilor anunțate, impactului măsurilor guvernamentale și tendințelor din piața petrolului.

Preț carburanți luni, 6 Aprilie

Preț carburanți luni, 6 Aprilie. Prețurile la carburanți continuă să fie un subiect de interes pentru șoferii din România, mai ales în contextul fluctuațiilor constante din ultimele luni. Cele mai recente date arată diferențe semnificative între stații, dar și între orașe.

În prezent, cea mai ieftină benzină din țară poate fi găsită la stația Petroulium din Iernut, județul Mureș, unde litrul costă doar 8,92 lei. În ceea ce privește motorina, cel mai mic preț este de 9,99 lei/litru, disponibil la o stație RST din Lunguletu, județul Dâmbovița.

În București, situația este relativ uniformă în mai multe stații Rompetrol, unde prețul benzinei a fost raportat la 10,51 lei/litru, în locații precum Șoseaua Mihai Bravu, Bd. Ghencea, Bd. Bucureștii Noi, Str. Zetari sau Șoseaua Giurgiului.

Dacă privim la nivelul marilor orașe din țară, prețurile minime sunt destul de apropiate. În București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța, benzina pornește de la 9,11 lei/litru, iar motorina de la 10,29 lei/litru. În schimb, prețul GPL variază ușor, între 3,99 lei/litru în București și aproximativ 4,13 lei/litru în Timișoara și Iași.

O reducere importantă este programată să intre în vigoare începând de marți, ca urmare a diminuării accizei la carburanți. Estimările indică o ieftinire de aproximativ 36 de bani pe litru pentru motorină, cu impact vizibil în rețelele de benzinării la nivel național.

Totuși, specialiștii atrag atenția că astfel de ajustări fiscale au un efect limitat dacă sunt contrabalansate de creșteri ale cotațiilor internaționale sau de modificări ale costurilor logistice.

Oraș	Benzină standard (lei/l)	Benzină premium (lei/l)	Motorină standard (lei/l)	Motorină premium (lei/l)
București	9,11 – 9,23	9,29 – 9,90	10,29 – 10,51	9,84 – 10,89
Cluj-Napoca	9,11 – 9,29	9,29 – 10,19	10,29 – 10,51	9,84 – 11,07
Timișoara	9,11 – 9,23	9,29 – 10,19	10,29 – 10,51	9,84 – 11,07
Iași	9,11 – 9,23	9,29 – 9,90	10,29 – 10,51	9,84 – 10,89
Constanța	9,11 – 9,23	9,29 – 9,90	10,29 – 10,51	9,84 – 10,89

Cum se poziționează România în UE la prețul carburanților?

Conform datelor publicate de Comisia Europeană, prin raportul Weekly Oil Bulletin, prețurile carburanților din România se mențin încă sub media din Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, diferența față de statele vest-europene s-a redus semnificativ. După o perioadă în care creșterile au fost mai lente comparativ cu Vestul Europei, piața locală a recuperat rapid decalajul, apropiindu-se de nivelurile occidentale.

Această convergență este explicată prin factori precum:

• creșterea costurilor de aprovizionare,
• ajustări fiscale interne,
• alinierea treptată la dinamica pieței europene.

Țara	Benzină Euro 95 (€/1000 l)	Diesel/Motorină (€/1000 l)
Austria	1.879,00	2.204,00
Belgia	1.848,31	2.225,47
Bulgaria	1.444,30	1.619,90
Croația	1.680,00	1.881,00
Cipru	1.578,79	1.842,67
Cehia	1.685,03	1.966,61
Danemarca	2.232,12	2.355,24
Estonia	1.730,00	2.012,00
Finlanda	2.049,00	2.270,35
Franța	2.009,15	2.188,80
Germania	2.134,00	2.286,00
Grecia	2.046,00	2.118,00
Ungaria	1.537,72	1.619,86
Irlanda	1.958,10	2.178,00
Italia	1.733,36	2.032,73
Letonia	1.869,20	2.048,00
Lituania	1.738,69	2.124,72
Luxemburg	1.700,00	2.005,00
Malta	1.340,00	1.210,00
Olanda	2.334,08	2.463,25
Polonia	1.680,55	2.017,40
Portugalia	1.917,00	2.072,00
România	1.837,31	2.032,03
Slovacia	1.577,00	1.687,00
Slovenia	1.506,95	1.619,89
Spania	1.557,64	1.777,06
Suedia	1.711,53	2.148,91
Media UE (27 țări)	1.871,51	2.075,66
Media Zona Euro	1.911,11	2.091,26

România consumă anual circa 8 milioane de tone de carburanți

România înregistrează un consum anual de aproximativ 8 milioane de tone de carburanți, motorina având o pondere dominantă în acest total. Această structură a consumului explică și de ce scăderile de preț sunt resimțite mai lent de către consumatori: motorina, fiind esențială pentru transport și industrie, are o rigiditate mai mare în formarea prețului.

La începutul anului 2026, mai exact la 1 ianuarie, prețurile carburanților au înregistrat o creștere de aproximativ 32–33 de bani pe litru. Această majorare a fost determinată de actualizarea accizelor în funcție de inflație, o măsură fiscală standard care are însă efect imediat în costurile suportate de consumatori.

Astfel de ajustări fiscale contribuie la menținerea veniturilor bugetare, dar amplifică presiunea asupra prețurilor finale, mai ales într-un context deja marcat de volatilitate internațională.

Potrivit analizelor realizate de Banca Națională a României, evoluția prețului petrolului are un impact direct și cuantificabil asupra inflației.

Concret, o creștere permanentă de 10% a cotației petrolului ar conduce la o majorare anuală a inflației de aproximativ +0,3 puncte procentuale. Această relație evidențiază sensibilitatea economiei românești la șocurile externe din sectorul energetic.

Un aspect pozitiv pentru România este nivelul relativ redus al dependenței de importurile de petrol comparativ cu alte economii europene.

Datele arată că această dependență s-a situat la aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022–2024, cu o tendință de scădere spre 1% din PIB în 2025. Acest indicator sugerează o reziliență mai bună la șocurile externe, chiar dacă economia nu este complet izolată de fluctuațiile globale.

Riscul de penurie de motorină în România

Expertul Gabriel Biriș spune că dezechilibrele din piață, combinate cu intervențiile administrative, pot conduce la blocaje în aprovizionare. Cu alte cuvinte, problema nu va mai fi doar costul carburantului, ci disponibilitatea acestuia.

Intervențiile recente ale autorităților au vizat plafonarea adaosurilor comerciale pe întreg lanțul – de la producție și import până la distribuție și vânzare.

Deși varianta inițială prevedea reducerea adaosurilor la 50% din nivelul mediu din 2025, forma finală a stabilit plafonarea la nivelul mediei anuale. Chiar și așa, impactul asupra pieței rămâne semnificativ.

Problema majoră semnalată de Gabriel Biriș este că aceste plafonări nu țin cont de dinamica reală a costurilor și de mecanismele comerciale, în special în zona distribuției angro.

Cum afectează plafonarea lanțul de distribuție

În practică, adaosurile comerciale sunt strâns legate de termenele de plată și de costurile de finanțare. Limitarea acestora, mai ales în valori fixe (bani pe litru), produce efecte economice directe:

• scăderea marjelor reale pe măsură ce prețurile cresc,
• reducerea capacității de finanțare a stocurilor,
• restrângerea creditului comercial între operatori.

În România, creditul comercial reprezintă o componentă esențială a funcționării pieței. Odată afectat, întregul lanț de aprovizionare devine vulnerabil.

”ICAS mai adaugă 3,3 bani/l, deci în total adaosul rezultat este de 11,3 bani/l. La un preț mediu de 8 lei/l (6,6 lei fără TVA), rezultă un adaos de 1,7%, din care, după ce scădem ICAS angrosistul nostru a rămas cu 1,2%. Mult? Puțin? Trebuie să ținem cont că firma asta avea costuri de finanțare a achiziției de motorină (aprox. 750 USD/t), cu finanțarea creditului comercial acordat clienților, cu angajații, logistica, utilitățile, etc. Deci, nu pare mult, dar fiind un business de volum, este ok – la limită.

Acum, la un preț de 10 lei/l (chiar puțin mai mare), adică 8,26 lei fără TVA, din cei 11,3 bani adaos plafonat, ICAS nu mai este 3,3 bani/l, ci 4,1 bani/l, pentru că a crescut baza de calcul. Deci, angrosistului nostru nu îi mai rămân 8 bani/l, ci doar 6,9 bani/l. Raportat la noul preț – 8,26 lei/l – asta înseamnă un adaos brut (inclusiv ICAS) de 1,36%, din care, după plata ICAS rămân doar 0,76%. Adică, o scădere a adaosului comercial de 37%! Nu chiar jumătate, aproape jumătate…

Vor mai fi de ajuns pentru a finanța noul preț de achiziție, care acum nu mai e 750 USD/t, ci 1.600 USD/t? Vor mai avea de unde să plătească angajații, logistica, utilitățile, etc.? Posibil, dar puțin probabil. Unii vor fi obligați să se oprească, deci – pe lângă fracturarea creditului comercial vom avea și o fracturare a lanțului de distribuție.

Cred că am avut dreptate când, în ședința Consiliului Economic și Social de miercurea trecută am spus că titlul corect al acestei OUG era „pentru declanșarea crizei” și nu „pentru declararea crizei”…”, spune Gabriel Biriș.