Președintele CNAS, despre reforma din Sănătate: Autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a declarat că România are nevoie de o reformă reală a sistemului de sănătate, subliniind că aceasta nu înseamnă „spargerea monopolului CNAS”, ci asigurarea unei autonomii reale pentru asigurările de sănătate și utilizarea corectă a fondurilor în beneficiul pacienților.

Horațiu Moldovan: Reforma sănătății necesită autonomie și eficiență, nu „spargerea monopolului CNAS”

Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a transmis că adevărata reformă a sistemului de sănătate nu constă în „spargerea monopolului CNAS”, ci în asigurarea autonomiei reale a asigurărilor și în utilizarea corectă a fondurilor pentru pacienți. Moldovan a subliniat că, deși recunoaște problemele sistemului — birocrație, timpi mari de așteptare și servicii uneori sub standardele europene — esențial nu este dacă trebuie făcută reforma, ci modul în care aceasta se realizează, astfel încât accesul egal la servicii medicale să nu fie periclitat.

”Adevărata reformă din sănătate nu este «spargerea monopolului CNAS», ci autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi. Nu mi-a plăcut niciodată sǎ îmi contrazic public colegii, cu atât mai puţin pe cei cu care avem obiective şi realizări comune. Însă nu pot lăsa să se rostogolească în spaţiul public idei periculoase pentru pacient. Reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România. Nimeni nu contestă faptul că pacienţii se confruntă cu birocraţie, timpi mari de aşteptare şi servicii uneori sub standardele europene. Dar întrebarea esenţială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cum o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale”, a scris, duminică seară, pe Facebook, preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan.

Horațiu Moldovan a explicat că actualul sistem, centrat pe Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prezintă un avantaj important: asigură un pachet de bază uniform pentru toți pacienții, indiferent de vârstă, venit sau starea de sănătate.

”Este un sistem solidar, în care cei sănătoşi contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susţin accesul celor vulnerabili. Acesta este un principiu fundamental al oricărui sistem public de sănătate modern”, a explicat Moldovan.

Acesta susține că trecerea fondului social de asigurări de sănătate în administrare privată ar trimite un mesaj periculos, sugerând că statul nu mai poate gestiona problemele sociale.

”Însă acest lucru nu este adevărat în România de azi. Statul român plăteşte pensii, gestionează sistemul public de pensii şi asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populaţie. Nu suntem într-o situaţie de colaps instituţional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate”, a mai scris preşedintele CNAS.

CNAS: Statul rămâne esențial în gestionarea sistemului de protecție socială din România

El a subliniat că nici „spargerea monopolului CNAS”, nici cea a Casei Naționale de Pensii Publice nu pot fi considerate pretexte sau justificări pentru înlocuirea rolului statului român în administrarea sistemului de protecție socială.

”Este adevărat că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populaţiei. Dar tocmai aici este locul concurenţei reale: în zona asigurărilor complementare de sănătate, nu în zona fondului social de bază. Fondul social trebuie să rămână solidar şi universal, iar concurenţa poate apărea peste acest nivel, prin poliţe complementare, voluntare, servicii suplimentare şi pachete extinse”, a mai transmis Horaţiu Moldovan.

Moldovan a afirmat că, la prima vedere, ideea introducerii mai multor case de asigurări de sănătate, inclusiv private, poate părea atractivă.

”Se vorbeşte despre concurenţă, eficienţă şi libertatea pacientului de a alege. Dar experienţa altor ţări arată că, fără o reglementare extrem de strictă, astfel de sisteme pot duce la selecţia pacienţilor, la creşterea costurilor administrative şi la apariţia unei sănătăţi cu două viteze: una pentru cei cu bani şi una pentru restul populaţiei. Într-un sistem concurenţial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. Dar interesul economic înseamnă şi tentaţia de a atrage pacienţi tineri şi sănătoşi şi de a evita bolnavii cronici sau cazurile costisitoare. Dacă nu există mecanisme de compensare foarte bine puse la punct, riscăm ca cei mai vulnerabili pacienţi să fie împinşi într-un sistem public subfinanţat”, susţine preşedintele CNAS.

Șeful CNAS a subliniat că un sistem cu mai multe case de asigurări nu garantează servicii mai bune și generează costuri suplimentare administrative, marketing și IT, care nu ajung la pacient. Problemele actuale – birocrație, digitalizare slabă și control ineficient al risipei – nu țin de existența unei singure case de asigurări și pot fi rezolvate fără a demonta întregul sistem.

Președintele CNAS atrage atenția asupra lipsei de autonomie reală a instituției, subliniind că, deși teoretic este independentă, în practică Casa Națională nu își poate stabili singură politica de contractare a serviciilor medicale, ci trebuie să se conformeze deciziilor și priorităților Ministerului Sănătății.

”De multe ori, CNAS este obligată să plătească menţinerea artificială în viaţă a unor structuri spitaliceşti care nu sunt necesare sau solicitate de pacienţi, în loc să poată direcţiona fondurile către servicii medicale moderne, plată corectă în ambulatoriul de specialitate, prevenţie sau către spitale performante. Cu alte cuvinte, în sistemul actual nu contează întotdeauna ce doresc pacienţii, ci ce doreşte Ministerul Sănătăţii. Autonomia CNAS este, în mare parte, doar pe hârtie”, a adăugat Horaţiu Moldovan.

Acesta apreciază că o reformă reală ar însemna:

– ca CNAS să poată contracta liber serviciile medicale, în funcţie de nevoile pacienţilor;

– să poată redirecţiona fondurile către serviciile cele mai solicitate şi eficiente;

– să fie scoasă din coordonarea directă a Ministerului Sănătăţii şi să devină cu adevărat o instituţie autonomă.

În plus, în cadrul sistemului sanitar actual se pot face reforme concrete:

– digitalizarea completă a sistemului de sănătate; nu doar cel al CNAS, ci integrarea digitală a tuturor furnizorilor de servicii medicale din Romania, publici şi privaţi deopotrivă;

– achiziţii transparente de echipamente şi materiale sanitare;

– finanţare bazată pe performanţă, nu doar pe numărul de pacienţi;

– control real al fraudelor şi stoparea risipei;

– dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare, care ar degreva pacienţii de cheltuieli semnificative.

”Reforma este necesară, dar trebuie să fie una responsabilă. Nu trebuie să schimbăm radical un sistem solidar doar pentru că funcţionează imperfect. Trebuie să îl reparăm, să îl modernizăm şi să îl facem mai eficient. Pentru că, în sănătate, nu vorbim doar despre eficienţă economică. Vorbim despre vieţile oamenilor. Iar un sistem bun nu este doar cel care produce profit, ci cel care oferă acces corect şi sigur la tratament pentru toţi pacienţii”, adaugă preşedintele CNAS.

Reforma sănătății în România: CNAS trebuie eficientizată și orientată spre pacient, nu fragmentată

Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a subliniat că reformele nu trebuie să fragmenteze solidaritatea, ci să o facă mai eficientă. El a explicat că adevărata reformă nu constă în înlocuirea CNAS, ci în transformarea acesteia într-o instituție cu autonomie reală, eficientă și orientată către pacient, în timp ce concurența trebuie încurajată doar acolo unde nu afectează accesul universal la servicii medicale. Moldovan a mai atras atenția că o parte semnificativă din fondurile CNAS ajung în spitale, unde achizițiile de echipamente și materiale sanitare sunt adesea supraevaluate sau prost justificate.

”Aceasta nu este o problemă a modelului de asigurare, ci o problemă de management şi control în sistemul spitalicesc. O reformă reală ar însemna ca Ministerul Sănătăţii să stopeze acest flagel al achiziţiilor ineficiente şi netransparente. Tot o reformă reală ar fi ca ministerul să se concentreze pe ceea ce ţine cu adevărat de atribuţiile sale: pregătirea şi instruirea cadrelor medicale, managementul adecvat al resurselor umane din sănătate, pornind de la programul de lucru al medicilor până la flexibilizarea resurselor umane din sănătate, organizarea corectă a gărzilor şi plata lor în mod echitabil”, a mai transmis Moldovan.

Acesta a concluzionat că, dacă sunt abordate corect problemele legate de management, control și organizare, se va face un progres mult mai semnificativ către un sistem de sănătate funcțional decât prin modificarea structurii fondului social de asigurări de sănătate.