Premierul moldovean, Alexandru Munteanu, vorbește despre unirea cu România: Suntem foarte aproape

Alexandru Munteanu a declarat că relația dintre România și Republica Moldova este mai apropiată ca niciodată, însă prioritatea actuală a Guvernului de la Chișinău rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Premierul moldovean afirmă că cele două state împart aceeași istorie, aceeași cultură și legături umane puternice, dar susține că agenda oficială a Republicii Moldova este concentrată în prezent pe reformele europene și pe consolidarea parcursului pro-occidental.

Alexandru Munteanu: „Am fost o țară, avem o istorie comună”

Premierul Republicii Moldova a vorbit despre relația specială dintre cele două state românești și despre apropierea fără precedent dintre București și Chișinău.

„Eu mă simt foarte bine. Într-adevăr, cred că suntem foarte aproape. Niciodată anterior, urmărind evoluţiile ambelor ţări şi având şi familie şi prieteni de ambele maluri ale Prutului, eu cred că suntem foarte aproape şi am fost o ţară, avem o istorie comună, avem scriitori, avem oameni. Eu cred că acum nu este o problemă unde te afli”, a declarat Alexandru Munteanu pentru Agerpres.

Afirmațiile sale vin într-un context în care tema relației dintre România și Republica Moldova reapare tot mai frecvent în spațiul public, inclusiv pe fondul apropierii accelerate a Chișinăului de Uniunea Europeană și al intensificării cooperării dintre cele două state.

Declarația are și o încărcătură simbolică importantă, în condițiile în care în ultimii ani:

• România a devenit principalul susținător politic al Republicii Moldova în relația cu Bruxelles-ul;
• proiectele comune de infrastructură și energie s-au multiplicat;
• interconectările energetice și economice au redus dependența Chișinăului de Federația Rusă;
• cooperarea administrativă și educațională a crescut constant.

Guvernul de la Chișinău pune pe primul loc integrarea europeană

În ciuda apropierii evidente dintre cele două state, Alexandru Munteanu spune că Executivul moldovean nu poate gestiona simultan și proiectul unionist, și procesul de integrare europeană.

Premierul afirmă că mandatul primit de actuala guvernare este unul clar: implementarea reformelor cerute de Uniunea Europeană și accelerarea aderării Republicii Moldova.

„Să vă spun sincer, nu ştiu, fiindcă acum nu putem concomitent să ne ocupăm şi de proiectul unionist şi de proiectul integrării europene. Acum avem proiectul integrării europene pe masă. Şi noi aici, eu am mai declarat-o anterior, eu sunt un manager. Eu am mandatul de la partidul care a câştigat majoritatea în Parlament şi a numit Guvernul Munteanu să lucrăm asupra agendei europene, ceea ce şi facem”, a declarat premierul moldovean.

Mesajul transmis de oficialul de la Chișinău sugerează că actuala administrație încearcă să mențină echilibrul între sensibilitățile politice interne și obiectivele strategice externe.

Tema unirii rămâne una sensibilă în Republica Moldova, unde societatea este împărțită între:

• susținătorii integrării europene și ai apropierii de România;
• formațiunile pro-ruse;
• partidele care promovează ideea statalității moldovenești distincte.

Chișinăul susține că a îndeplinit 93% dintre obiectivele asumate în relația cu UE

Alexandru Munteanu afirmă că Republica Moldova avansează rapid pe drumul european și că reformele implementate de Guvern sunt apreciate la Bruxelles.

„Comisia (n.r.- Comisia Europeană) ne laudă, am îndeplinit 93% din tot ce ni s-a pus în plan, în gros-plan, şi continuăm cu aceeaşi viteză să implementăm şi reformele şi să facem investiţii”, a declarat premierul.

În ultimii ani, Republica Moldova a accelerat:

• reforma justiției;
• combaterea corupției;
• digitalizarea administrației;
• reformele economice;
• interconectarea energetică cu România și Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Chișinău încearcă astfel să obțină deschiderea completă a negocierilor de aderare și să reducă vulnerabilitățile economice și energetice ale țării.

Premierul moldovean nu exclude schimbări istorice în viitor

Deși insistă că actuala prioritate este integrarea europeană, Alexandru Munteanu afirmă că evoluțiile istorice pot modifica direcția politică în viitor.

„Să vedem, dar în istorie ca şi în viaţă lucrurile pot să se schimbe şi trebuie să fim gata pentru orice”, a mai spus șeful Guvernului moldovean.

Declarația lasă deschisă posibilitatea unor schimbări majore pe termen lung, fără ca Executivul de la Chișinău să își asume oficial un proiect unionist în prezent.

Relația România – Republica Moldova traversează una dintre cele mai apropiate perioade din ultimele decenii

În ultimii ani, colaborarea dintre București și Chișinău s-a intensificat în aproape toate domeniile:

• România a sprijinit financiar Republica Moldova în perioadele de criză;
• proiectele energetice comune au redus dependența de gazul rusesc;
• investițiile românești în Republica Moldova au crescut;
• schimburile comerciale au atins niveluri record;
• cooperarea instituțională și militară s-a consolidat.

Totodată, sondajele recente arată că susținerea pentru apropierea de România și pentru integrarea europeană a crescut în Republica Moldova, mai ales în rândul tinerilor și al populației urbane.

Principalele declarații și teme abordate de premierul moldovean

Temă	Declarație / Situație
Relația cu România	„Suntem foarte aproape”
Unirea	Nu este prioritatea actuală
Prioritatea Guvernului	Integrarea europeană
Reformele asumate	93% realizate, potrivit Guvernului
Relația cu UE	Accelerarea aderării
Posibile evoluții viitoare	„Trebuie să fim gata pentru orice”

Tema unirii revine în prim-plan pe fondul apropierii de UE

Declarațiile premierului Alexandru Munteanu apar într-un moment în care:

• Republica Moldova încearcă să accelereze aderarea la Uniunea Europeană;
• relațiile cu România ating unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii;
• tema identității și a viitorului geopolitic al Republicii Moldova revine constant în dezbaterea publică.

Deși Guvernul de la Chișinău evită asumarea oficială a unui proiect unionist, mesajele transmise de premier arată că relația dintre cele două state este percepută tot mai mult ca una bazată pe o comunitate istorică, culturală și strategică profundă.