Sondaj INSCOP. Aproape trei sferturi dintre români ar vota pentru unirea cu Republica Moldova

Un nou sondaj realizat de INSCOP Research arată că majoritatea românilor susțin unirea dintre România și Republica Moldova. Datele au fost publicate la 36 de ani de la primul „Pod de Flori” peste Prut și indică faptul că aproape trei din patru români ar vota pentru unirea celor două state în cazul organizării unui referendum.

Peste 70% dintre români ar vota pentru unirea cu Republica Moldova

Potrivit cercetării sociologice, 71,9% dintre respondenți au declarat că ar vota DA într-un referendum privind unirea României cu Republica Moldova.

În schimb, 21,4% spun că ar vota împotriva unirii, în timp ce:

• 2,1% afirmă că nu s-au decis încă;
• 3,2% spun că nu ar participa la vot;
• 1,4% nu știu sau nu au răspuns.

Rezultatele au fost publicate de Informat.ro și apar la o zi după aniversarea a 36 de ani de la primul „Pod de Flori”, moment simbolic produs după căderea regimului comunist, când granița dintre cele două state a fost deschisă pentru prima dată după al Doilea Război Mondial.

 Cum ar vota românii la un referendum privind unirea cu Republica Moldova

Variantă	Procent
Ar vota DA	71,9%
Ar vota NU	21,4%
Nu s-au hotărât	2,1%
Nu ar merge la vot	3,2%
Nu știu / Nu răspund	1,4%

Votanții USR și bărbații susțin mai puternic unirea

Datele sondajului arată diferențe importante între diferite categorii sociale și electorale.

Potrivit cercetării, susținerea pentru unire este mai ridicată în rândul:

• votanților USR;
• bărbaților;
• persoanelor cu studii superioare;
• locuitorilor din București și marile orașe.

În același timp, sondajul evidențiază și o diferență importantă privind percepția asupra șanselor reale de realizare a unirii.

Mulți români cred că unirea este posibilă, dar nu într-un viitor apropiat

Întrebați când cred că s-ar putea realiza unirea dintre cele două state, respondenții au oferit răspunsuri diferite.

8,4% consideră că unirea s-ar putea produce în următorii trei ani, iar 13,3% cred că acest lucru s-ar întâmpla în următorii cinci ani.

Cei mai mulți, respectiv 29,3%, estimează că unirea ar putea avea loc peste mai bine de zece ani.

Pe de altă parte, 34,7% dintre participanții la sondaj cred că unirea nu se va realiza niciodată.

Când cred românii că s-ar putea realiza unirea

Perioadă estimată	Procent
În următorii 3 ani	8,4%
În următorii 5 ani	13,3%
În următorii 10 ani sau mai mult	29,3%
Nu se va realiza niciodată	34,7%

Potrivit sondajului, cei mai optimiști privind șansele unirii sunt:

• votanții PNL și USR;
• persoanele între 30 și 44 de ani;
• cei cu educație superioară;
• locuitorii din București și marile orașe.

În schimb, ideea că unirea nu se va realiza niciodată este mai prezentă în rândul:

• votanților AUR;
• femeilor;
• persoanelor între 45 și 59 de ani;
• angajaților la stat.

Majoritatea românilor consideră unirea o datorie istorică

Sondajul arată și o componentă emoțională și identitară puternică în raportarea românilor la Republica Moldova.

67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova reprezintă o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părere contrarie.

Potrivit cercetării:

• votanții PSD și PNL;
• persoanele de peste 45 de ani

susțin într-o proporție mai mare ideea unirii ca datorie istorică.

La polul opus, votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație superioară tind într-o măsură mai mare decât media să considere că unirea nu reprezintă o obligație istorică.

Aproape 71% dintre români consideră că moldovenii sunt „de o limbă și de un neam cu noi”

Participanții la sondaj au fost întrebați și cum percep identitatea locuitorilor din Republica Moldova.

70,6% dintre respondenți spun că sunt mai degrabă de acord cu afirmația:
„Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”.

În schimb, 25,5% cred că:
„Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”.

3,9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Sondajul arată că percepția identității comune este mai puternică în rândul:

• votanților PNL și USR;
• bărbaților;
• persoanelor cu studii superioare;
• locuitorilor din urbanul mare;
• angajaților din mediul privat.

În schimb, ideea că moldovenii reprezintă un popor separat este mai prezentă în rândul:

• votanților AUR;
• persoanelor din mediul rural;
• celor cu educație primară;
• angajaților din sectorul public.

Remus Ștefureac: „Unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului”

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că datele arată o schimbare importantă în modul în care românii percep relația cu Republica Moldova.

„Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric. Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid”, a declarat Remus Ștefureac.

Acesta consideră că tema unirii ar putea deveni tot mai importantă în dezbaterea publică și politică în următorii ani.

„Unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, a adăugat directorul INSCOP Research.

Cum a fost realizat sondajul

Sondajul de opinie a fost realizat la nivel național în perioada 14 – 21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de respondenți.

Marja de eroare este de ±3%.