Premierul Ilie Bolojan știa de lipsa avizului CSM. Ministerul Justiției a transmis avertismente oficiale

Ministerul Justiției a transmis oficial Ministerului Muncii observații esențiale privind proiectul de lege al pensiilor magistraților, subliniind că lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) face imposibilă adoptarea legală a actului normativ. Documentul, semnat de ministrul Radu Marinescu, arată că premierul Ilie Bolojan era informat despre această obligație procedurală.

Ministerul Justiției a avertizat oficial asupra lipsei avizului CSM

Ministerul Justiției a înaintat Ministerului Muncii o adresă prin care atrage atenția asupra riscurilor juridice asociate proiectului de lege privind pensiile magistraților. În documentul transmis, instituția precizează că avizul Consiliului Superior al Magistraturii este o condiție obligatorie înainte de adoptarea oricărui act normativ ce vizează statutul judecătorilor și procurorilor.

Adresa, semnată de ministrul Radu Marinescu, a fost expediată către Ministerul Muncii, Justiției și Solidarității Sociale – instituția care a coordonat procesul de redactare a legii. Potrivit conținutului documentului, unele dintre articolele proiectului pot ridica probleme de constituționalitate, fiind menționată Decizia Curții Constituționale nr. 467/2023, precum și alte hotărâri relevante privind drepturile magistraților.

Ministerul Justiției a transmis că menține toate observațiile formulate anterior, atât în scris, cât și verbal, în etapele de lucru asupra proiectului. Oficialii instituției au reamintit că orice modificare a sistemului de pensii al magistraților trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale și standardele internaționale care reglementează independența justiției.

„Semnalăm că este necesar avizul Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Economic și Social cu privire la acest proiect de lege”, se arată în adresa oficială semnată de ministrul Radu Marinescu.

Proiectul Guvernului Bolojan și contextul adoptării sale

Reforma pensiilor speciale pentru magistrați a fost inclusă în al doilea pachet de măsuri fiscale promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Proiectul a fost adoptat de Executiv și ulterior asumat în Parlament la 1 septembrie, în încercarea de a îndeplini angajamentele de reformă din cadrul planului național de redresare și reziliență.

Potrivit noii reglementări, vârsta de pensionare urma să crească treptat la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 10 ani. Totodată, pensiile urmau să fie plafonate la cel mult 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut, cum era prevăzut anterior. Autoritățile au prezentat măsura drept o reformă echilibrată, menită să reducă presiunea bugetară, fără a afecta independența magistraților.

Surse guvernamentale au indicat că, în procesul de adoptare, premierul și echipa sa erau la curent cu observațiile formulate de Ministerul Justiției, însă au considerat că procedura de avizare poate fi finalizată ulterior. Această decizie s-a dovedit ulterior problematică, în contextul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională.

Decizia Curții Constituționale și implicațiile sale

Pe 20 octombrie, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională legea prin care Guvernul Bolojan propunea modificarea pensiilor magistraților. Hotărârea a venit după două amânări succesive, semnalând complexitatea și sensibilitatea subiectului. Informația a fost confirmată oficial în aceeași zi, după ce surse politice și din interiorul CCR au indicat anterior această posibilitate.

Curtea a explicat, într-un comunicat redactat în termeni juridici, că adoptarea legii fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii contravine dispozițiilor constituționale. În esență, instanța a arătat că „lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin (3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”.

Decizia CCR confirmă astfel argumentele formulate anterior de Ministerul Justiției, potrivit cărora lipsa avizului constituie o neregularitate de procedură care face actul normativ neconstituțional. În urma hotărârii, Guvernul este obligat să reia procesul legislativ, respectând toate etapele prevăzute de lege, inclusiv solicitarea avizului CSM.

Critici interne în PNL după decizia CCR

În cadrul ședinței Partidului Național Liberal care a urmat deciziei Curții Constituționale, mai mulți membri au exprimat nemulțumiri privind modul în care a fost gestionată reforma pensiilor speciale. Potrivit unor surse politice, o parte dintre liderii formațiunii au susținut că premierul Ilie Bolojan a fost informat în timp util despre observațiile Ministerului Justiției, însă nu a ținut cont de recomandări.

Unii participanți au cerut o reevaluare a procesului decizional din cadrul Guvernului și o comunicare mai eficientă între ministere, în special atunci când este vorba despre legi cu impact major asupra sistemului judiciar. Alte voci au pledat pentru accelerarea reluării proiectului, cu respectarea tuturor cerințelor constituționale, pentru a evita o nouă blocare legislativă.