Populația ar trebui să amâne toate proiectele pe termen lung. Avertismentul economiștilor: Noi plătim, de fapt, erorile și iluziile din toți acești ani

Populația ar trebui să amâne toate proiectele pe termen lung. România se confruntă cu încetinire economică, inflație ridicată și scăderea consumului. Economiștii avertizează asupra riscului de stagnare și recesiune, pe fondul dezechilibrelor bugetare și al tensiunilor globale.

Populația ar trebui să amâne toate proiectele pe termen lung. România în fața unei corecții economice majore

Populația ar trebui să amâne toate proiectele pe termen lung. Economia României intră într-o etapă sensibilă de ajustare, caracterizată prin încetinirea creșterii economice, inflație persistent ridicată și reducerea consumului intern. După o perioadă de expansiune alimentată în mare parte de politici fiscale relaxate și creșteri de cheltuieli publice, efectele dezechilibrelor acumulate devin tot mai vizibile.

Analizele economiștilor și prognozele instituțiilor internaționale indică o perioadă de presiune economică, în care riscul de stagnare sau recesiune nu mai poate fi ignorat.

Datele economice recente arată o slăbire a consumului populației, pe fondul inflației ridicate și al pierderii puterii reale de cumpărare. Creșterea prețurilor, combinată cu o temperare a cererii din sectorul privat, pune presiune directă asupra dinamicii economice.

Economiștii explică faptul că modelul de creștere bazat pe consum finanțat prin împrumuturi și creșteri salariale nesustenabile își atinge limitele. În acest context, ajustarea economică devine inevitabilă.

„Românii ar trebui să amâne toate proiectele pe termen lung. Este un an de supraviețuire. Dacă politicienii refuză să ia măsuri de îmbunătățire a economiei, românii trebuie să fie precauți”, a precizat Cristian Păun.

Avertismente privind riscurile structurale

Specialiști din mediul universitar atrag atenția că actuala încetinire nu este un fenomen izolat, ci rezultatul unor dezechilibre acumulate în timp.

Analizele economice indică mai mulți factori determinanți:

• deficite bugetare ridicate și persistente
• creștere economică bazată pe consum, nu pe producție
• inflație prelungită
• scăderea investițiilor private
• politici publice cu impact temporar, fără sustenabilitate structurală

În acest context, ajustarea nivelului de consum este văzută ca o revenire către un nivel real al puterii de cumpărare, nu ca un șoc izolat.

„Și vă explic care sunt factorii care au contribuit la scăderea puterii de cumpărare. În primul rând vorbim despre iluzia bunăstării creată în trecut prin faptul că s-au pompat bani în creșteri nesustenabile de pensii și salarii, care au dus implicit la creșterea deficitului bugetar. Apoi vorbim de creșterea inflației pe o perioadă îndelungată, luni de zile consecutiv, dar și de o scădere a comenzilor din mediul privat. Toate acestea au dus la scăderea consumului din primele luni, iar lucrurile n u se pot îmbunătăți fără reforme.

România ar trebui să facă reforme reale, să scadă numărul de companii de stat, să fie mai puțini parlamentari, poate doar o singură cameră.

Nu ai cum să crești economia cu o inflație așa de mare, pentru că inflația mare duce la o încetinire a creșterii economice”, a explicat economistul pentru „Adevărul”.

Necesitatea reformelor structurale în economie

Economiștii susțin că stabilizarea economiei depinde de implementarea unor reforme profunde.

Măsură economică propusă	Obiectiv principal	Efect economic așteptat
Reducerea cheltuielilor publice neproductive	Limitarea deficitului bugetar și a risipei fiscale	Stabilitate fiscală mai mare și reducerea presiunii inflaționiste
Eficientizarea companiilor de stat	Creșterea performanței și reducerea pierderilor	Creșterea eficienței economice și diminuarea costurilor pentru buget
Reformarea administrației publice	Simplificarea și digitalizarea proceselor instituționale	Reducerea birocrației și accelerarea deciziilor economice
Simplificarea aparatului legislativ și instituțional	Creșterea predictibilității și reducerea blocajelor administrative	Mediu economic mai stabil și atractiv pentru investiții
Stimularea producției interne în detrimentul consumului artificial	Creșterea valorii adăugate în economie	Dezvoltare economică sustenabilă și reducerea dependenței de importuri

În lipsa acestor ajustări structurale, economia riscă să rămână blocată într-un ciclu de creștere fragilă și vulnerabilă la șocuri externe.

O parte importantă a dezbaterii economice vizează interpretarea PIB-ului. Creșterea acestuia nu reflectă întotdeauna o îmbunătățire reală a prosperității.

„Clasa noastră politică va da, însă, vina pe războaie și pe alți factori externi, ascunzând vina sa pentru situația în care suntem acum. Și alte țări se confruntă cu dificultăți, poate chiar mai mari din cauza războiului și totuși nu au deficitul nostru abisal și perpetuat prin creșteri de cheltuieli publice. De fapt, pe lângă acest război care nu ne ajută deloc, noi plătim, de fapt, erorile și iluziile din toți acești ani de zile în care imobilismul a fost vopsit în stabilitate, în care creșterile de venituri nejustificate de productivitate au fost paravanul creșterii privilegiilor clasei politice și a celor care o protejează”, a declarat Radu Nechita, profesor de economie la UBB.

Economiștii subliniază că:

• îndatorarea publică poate umfla artificial indicatorii economici
• cheltuielile fără acoperire în productivitate generează creștere nesustenabilă
• investițiile în sectoare neproductive pot distorsiona imaginea reală a economiei

„Aceste iluzii dispar la un moment dat, cum a fost și cazul României. Dacă se iau măsurile potrivite, eliminarea iluziilor se traduce printr-o reducere a PIB-ului, printr-o aducere a sa cu picioarele pe pământ, adică la realitate.

Altfel spus, nu orice recesiune, nu orice reducere a PIB este nesănătoasă: contează cauzele și contează ce anume urmează mai departe. Tocmai acesta este motivul meu de îngrijorare și, se pare, și al celor care privesc din exterior economia românească.

În ultimii ani, puterea și opoziția s-au întrecut în demagogie, a fost o adevărată licitație de propuneri care nu au făcut decât să întărească privilegiile unui sistem de extracție de resurse pe seama contribuabililor. Puterea și opoziția se războiesc pentru a captura acest sistem extractiv, nu pentru a-l demonta. Foarte puțini politicieni și „influenceri” au propus măsuri care să demonteze acest sistem, care să reducă răsplata celor care redistribuie bogăție în folos propriu și s-o mărească pentru cei care produc bogăție. Iar măsurile luate în această direcție sunt și mai puține decât propunerile”, a declarat economistul.

În anumite situații, ajustările economice pot duce la scăderea PIB-ului, dar cu efect de corectare a dezechilibrelor structurale.

„Este o aproximare a prosperității relativ ușor de înțeles, dar care are limite de care trebuie să ținem cont, deoarece aproximarea aceasta poate da uneori rateuri și interpretări greșite. În general este mai bine să crească PIB decât să scadă, dar nu orice creștere a PIB este sănătoasă. Exemplele de creșteri nesănătoase ale PIB sunt găsite atunci când guvernele se îndatorează pentru pomeni electorale, când se finanțează politici prăpăstioase (industrializarea forțată din perioada comunistă, care a rezultat într-o industrie incapabilă să ramburseze prin vânzări pe piețe concurențiale împrumuturile făcute, sau, mai recent, lockdownurile totale din perioada pandemiei).

În cazul la care ne referim acum, cu războaie aproape mondiale, am putea avea și surprize contabile, în care PIB-ul unor țări să crească prin îndatorare și creșterea producției de armament. Rachetele și bombele care explodează umflă PIB, dar nu sporesc bogăția totală, dimpotrivă”, a adăugat economistul, potrivit adevarul.ro.

Economia globală se confruntă cu multiple surse de incertitudine

Pe plan internațional, economia globală se confruntă cu multiple surse de incertitudine, inclusiv tensiuni geopolitice și volatilitatea piețelor energetice.

Creșterea prețurilor la energie, perturbările lanțurilor de aprovizionare și instabilitatea regională pot amplifica presiunile asupra economiilor europene, inclusiv România.

Instituțiile financiare internaționale au revizuit în scădere prognozele de creștere economică, semnalând o perioadă de încetinire globală.

Indicator economic	Prognoză / situație anticipată	Implicații economice
Încetinirea creșterii economice	Ritm de creștere mai redus în anii următori	Reducerea dinamicii investițiilor și a consumului
Inflație ridicată	Menținere peste nivelurile țintite	Eroziunea puterii de cumpărare și presiune pe costul vieții
Deficit de cont curent	Rămâne la un nivel ridicat	Dependență de finanțare externă și vulnerabilitate macroeconomică
Risc de stagnare economică	Posibil în lipsa reformelor structurale	Blocaj în dezvoltare și creștere economică slabă
Risc global de recesiune	Posibil în scenarii adverse geopolitice	Încetinire economică globală și efecte de propagare asupra economiilor naționale

România se află într-un moment de inflexiune economică, în care dezechilibrele fiscale, inflația persistentă și scăderea consumului converg către o etapă de ajustare inevitabilă.

Analiza experților indică faptul că fără reforme structurale reale și o repoziționare a modelului economic către producție și investiții, riscul de stagnare economică devine semnificativ.