PNL riscă să se rupă după un boicot de proporții. Peste 1.300 de delegați nu participă la vot

PNL organizează sâmbătă Congresul Extraordinar pentru alegerea noii conduceri, însă evenimentul este marcat de o ruptură majoră în interiorul formațiunii. Potrivit surselor citate de Gândul, gruparea din jurul lui Cătălin Predoiu, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Adrian Veștea, Toma Petcu, Sorin Cîmpeanu, Alin Tișe și Valeriu Iftime nu va participa la reuniune. Absenții ar reprezenta aproximativ 1.300 dintre cei 2.500 de delegați așteptați la congres. În acest context, Ilie Bolojan a rămas singurul candidat la funcția de președinte al partidului.

Congresul PNL se desfășoară fără o grupare care reprezintă peste jumătate dintre delegați

Tensiunile din PNL au atins un nou nivel înaintea Congresului Extraordinar convocat pentru alegerea noii conduceri. Potrivit informațiilor apărute pe surse, o grupare importantă din partid a decis să nu participe la reuniunea în cadrul căreia vor fi desemnați noii lideri ai formațiunii.

Printre numele vehiculate se află Cătălin Predoiu, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Adrian Veștea, Toma Petcu, Sorin Cîmpeanu, Alin Tișe și Valeriu Iftime, alături de alți aproximativ 15 lideri liberali.

Absența acestei tabere are o miză semnificativă, deoarece gruparea respectivă ar controla în jur de 1.300 de delegați. Numărul total al participanților așteptați la congres este estimat la aproximativ 2.500, ceea ce înseamnă că alegerea noii conduceri ar putea avea loc în lipsa unei părți importante a partidului.

Situația alimentează speculațiile privind existența unei fracturi interne profunde, într-un moment în care liberalii încearcă să își redefinească structura de conducere și mecanismele de decizie.

Ilie Bolojan a rămas singurul candidat la funcția de președinte al partidului

Procesul de înscriere pentru funcția de președinte al partidului s-a încheiat vineri, la ora 17:00, iar fostul premier Ilie Bolojan a rămas singurul candidat în cursă.

În paralel, cu doar o zi înaintea congresului, Ciprian Ciucu a anunțat că își retrage candidatura pentru funcția de prim-vicepreședinte al partidului.

Decizia edilului vine în contextul existenței unui dosar penal deschis recent pe numele său. Retragerea sa reduce și mai mult competiția internă pentru una dintre cele mai importante funcții din viitoarea structură de conducere.

Astfel, congresul care ar fi trebuit să marcheze o competiție pentru conducerea formațiunii se desfășoară într-un climat dominat de absențe și retrageri de candidaturi.

Modificările de statut întăresc rolul președintelui și al Biroului Politic Național

Pe lângă alegerea noii conduceri, delegații urmează să voteze și un set de modificări ale statutului partidului, care ar urma să schimbe raportul de forțe din interiorul organizației.

Potrivit propunerilor aflate pe masa congresului, atribuțiile președintelui și ale Biroului Politic Național vor fi consolidate, în timp ce influența unor structuri și grupări interne va fi redusă.

Noul statut a fost aprobat anterior fără intervenții sau luări de cuvânt și conține prevederi referitoare la sancționarea membrilor partidului care ocupă funcții la nivel local.

„Sancționarea membrilor care ocupă funcții la nivel local, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se decide de către BPJ, prin hotărâre, la propunerea BPL sau a organismelor ierarhic superioare, pentru sancțiunile prevăzute la art. 26. Sancționarea poate fi decisă de BPN în cazul inacțiunii structurilor locale în termenele prevăzute de prezentul articol”, este una dintre modificările aduse statutului.

O altă prevedere vizează membrii care dețin funcții la nivel național și stabilește un mecanism diferit de aplicare a sancțiunilor.

„Sancționarea membrilor care ocupă funcții la nivel național – cu excepția celor aleși la Congresul PNL (CON) – în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se hotărăște prin votul CN, la propunerea președintelui partidului sau a mai mult de jumătate din membrii BPN și se comunică celui în cauză, în scris, în cel mult 5 zile”, se mai arată în propunerea de modificare.

Un alt element important al reformei statutare este transformarea Biroului Politic Național în principalul centru de decizie al partidului. Conform noilor prevederi, BPN va prelua atribuțiile care erau exercitate până în prezent de Biroul Executiv, consolidând astfel controlul conducerii centrale asupra activității organizației.