Ministrul Agriculturii avertizează că efectele plafonării pot duce la eliminarea produselor românești
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a transmis că le cere marilor lanțuri de magazine să colaboreze corect cu producătorii locali și să existe un echilibru între ei. El a spus că statul va urmări atent dacă produsele românești sunt prezente pe rafturi și că nu va accepta situații în care producătorii români sunt dezavantajați.
Ministrul a declarat, într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, că discuțiile cu marile magazine vor fi purtate doar în interesul producătorilor români și că statul își dorește un parteneriat, nu o relație în care una dintre părți impune reguli.
El a explicat că autoritățile vor verifica mai atent dacă produsele locale sunt prezente în magazine și că vor interveni dacă acestea sunt înlocuite cu produse din import. A precizat că principalul său obiectiv este ca produsele românești să fie cât mai vizibile la raft.
De asemenea, a spus că statul are legi prin care poate interveni dacă producătorii români sunt marginalizați și că astfel de situații vor fi sancționate. Ministrul a susținut că unele critici apărute în spațiul public ar fi influențate de interese ale retailerilor, afirmând că există campanii plătite care încearcă să influențeze opinia publică.
El a mai spus că nu va ceda în fața presiunilor și că își va continua activitatea pentru a sprijini producătorii români, deoarece consideră că aceasta este datoria sa. Totodată, a menționat că există și în mediul online o campanie agresivă îndreptată împotriva lui și a repetat că autoritățile vor urmări mai strict situația din magazine.
Ministrul a mai declarat că orice încercare de a înlocui produsele românești cu importuri va fi sancționată conform legii. Deși nu a făcut plângeri oficiale, a spus că are încredere în instituțiile statului că pot identifica eventualele campanii plătite. El a subliniat că scopul principal este protejarea producătorilor români și menținerea unui echilibru corect în piață, adăugând că fără o colaborare reală între magazine, procesatori și fermieri, întregul sistem alimentar poate avea de suferit.
AHK România susține că plafonarea prețurilor creează incertitudine în piață și reduce investițiile companiilor
Reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) au transmis că discuțiile despre intervențiile statului în economie, cum ar fi plafonarea prețurilor, creează incertitudine și îi fac pe investitori mai prudenți când vine vorba de noi investiții.
Aceștia au explicat că România are în continuare avantaje importante pentru investitori, precum poziția geografică bună, apartenența la Uniunea Europeană, forța de muncă calificată, costurile mai mici decât în vestul Europei și potențialul de dezvoltare. Totuși, au spus că în prezent este mai dificil să recomande investiții clare în anumite domenii, mai ales acolo unde statul are plăți de făcut către companii.
Ei au atras atenția că aceste plăți sunt adesea întârziate, chiar și atunci când există bani disponibili, inclusiv din fonduri europene. Ca exemplu, au menționat sectorul energetic, unde există datorii mai vechi ale statului către companii, apărute după plafonarea prețurilor.
Reprezentanții AHK România au mai spus că instituțiile statului nu procesează suficient de rapid cererile de finanțare, ceea ce afectează mai multe domenii, precum agricultura, construcțiile, energia sau sănătatea. Ei au precizat că aceste probleme sunt cunoscute de mult timp și au recunoscut că guvernul încearcă să le îmbunătățească, dar consideră că este nevoie de mai mult progres.
Din punctul lor de vedere, statul ar trebui să sprijine economia și să nu reducă fluxul de bani din piață, mai ales în perioade dificile. Ei au observat deja că investițiile sunt în scădere, ceea ce încetinește creșterea economică și face mai greu de rezolvat problemele bugetare. Au explicat că aceste probleme pot fi rezolvate pe termen lung doar dacă economia continuă să crească. De asemenea, au subliniat că este foarte important ca firmele private să aibă suficienți bani pentru a putea investi în viitor și pentru a susține dezvoltarea economică.
În final, reprezentanții organizației au cerut autorităților să fie foarte atenți atunci când intervin în economie și să discute mai întâi cu mediul de afaceri înainte de a lua astfel de decizii.
AHK România este organizația care reprezintă oficial companiile germane în România, fiind înființată în 2002 și având peste 700 de membri. Din 2020, în cadrul acesteia funcționează și un centru de competență pentru Republica Moldova.
Adrian Negrescu avertizează că plafonarea adaosului comercial în industria alimentară ar crește prețurile și ar afecta firmele românești
Analistul economic Adrian Negrescu susține că propunerile ministrului Agriculturii privind stabilirea unui adaos comercial fix pentru toată industria alimentară îi amintesc de perioada comunistă, când statul controla prețurile din magazine.
El a explicat pe contul său de Facebook că ideea de a plafona câștigurile în acest domeniu este foarte periculoasă și nu are legătură cu o economie de piață normală. A mai spus că nu înțelege de ce ministrul insistă asupra acestei măsuri, mai ales că în ultimii ani astfel de decizii nu au dus la scăderea prețurilor, ci dimpotrivă.
Potrivit acestuia, plafonarea a dus la scumpirea unor produse și la creșterea și mai mare a altora, deoarece magazinele încearcă să-și recupereze pierderile din alte categorii. El a explicat că acest efect face ca, dacă prețurile sunt limitate într-un loc, ele cresc în altă parte.
Analistul a avertizat că același lucru se va întâmpla și de această dată: alimentele nu se vor ieftini, iar alte produse, precum detergenții sau cosmeticele, se vor scumpi și mai mult, deoarece magazinele trebuie să își păstreze profitul.
De asemenea, el a spus că această măsură ar putea duce la reducerea cantităților de produse din magazine și, în unele cazuri, chiar la lipsa unor alimente, mai ales în contextul actual, în care costurile cu carburanții și gazele sunt deja ridicate.
În opinia sa, plafonarea ar afecta grav concurența și ar duce la falimentul multor firme mici din industria alimentară românească, care depind de acest adaos pentru a se dezvolta și a concura cu produsele din import.
„Propunerile ministrului Agriculturii privind instituirea unui adaos comercial unitar la nivelul intregii industrii alimentare aduc aminte de vremea ,,mercurialului’’ de pe vremea lui Ceaușescu, când statul decidea ce prețuri trebuie să fie în magazine.
Intenția de a plafona adaosul comercial pentru tot ce înseamnă industrie alimentară este atât de nocivă încât este greu de comentat. ,,Ideea că nu moare nimeni dacă plafonăm câștigurile’’ ține de o viziune economică cel puțin originală, care n-are nicio legătură cu economia de piață.
Este greu de înțeles ideea ministrului Barbu de a insista cu această măsură care, în ultimii ani, n-a dus la scăderea prețurilor ci dimpotrivă.
Dincolo de scumpirea evidentă a produselor alimentare de bază a determinat o creștere și mai mare de preț a celorlalte produse vândute de magazine, urmare a efectului de ,,water-bed’’ amintit inclusiv de Consiliul Concurenției – dacă încerci să plafonezi într-o zonă, cresc prețurile în alta.
Așa se va întâmpla și cu această inițiativă. Să nu ne facem iluzii, prețurile alimentelor vor continua să crească însă vom vedea scumpiri și mai mari decât ar fi normal la detergenți, la cosmetice, la tot ce mai vând marile magazine pentru simplul motiv că acestea trebuie să facă o rată de profit, cerută de acționari.
Mai mult chiar, o asemenea măsură ar putea declanșa o scădere a volumelor de marfă din magazine și în unele cazuri ar duce la penurie alimentară, mai ales în actualul context economic puternic afectat de scumpirile la carburanți și gaze.
În plus, dincolo de spulberarea ideii de concurență în domeniu, măsura va avea drept efect falimentul majorității jucătorilor mici din industria alimentară românească, cei care din acest adaos se capitalizează, investesc și se dezvoltă în tentativa de a oferi o concurență optimă firmelor importatoare de produse alimentare.
Ar fi o lovitură dură mai ales pentru capitalul românesc, pentru cei care își fac curajul să se lupte cu concurența acerbă a firmelor străine.
Nu mă aștept ca o astfel de decizie să devină realitate. Ar fi o aventură decizională care ar plasa România într-o zonă de risc investițional cu efecte nocive pe termen mediu și lung.
În plus, intenția de a folosi starea de criză din zona carburanților pentru a justifica adoptarea unei asemenea măsuri în regim de urgență reflectă lipsa de know-how legislativ și administrativ local, asta dincolo de pericolul de a fi sancționați cu o nouă procedură de infrigement la nivel european”, este mesajul lui Negrescu.

