România pierde procesul cu Pfizer. DNA confirmă că ancheta privind vaccinurile COVID rămâne deschisă

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a confirmat la începutul lunii aprilie 2026 că dosarul privind achiziția vaccinurilor COVID-19 este încă în lucru, fără evoluții publice recente. În paralel, România a pierdut în primă instanță procesul intentat de compania Pfizer la o instanță din Belgia. Litigiul vizează contracte semnate în 2021 și obligații financiare de aproximativ 600 de milioane de euro. Cazul generează reacții politice și relansează discuțiile despre responsabilitatea decidenților.

Ancheta DNA privind Pfizer și vaccinurile COVID rămâne în stadiu neschimbat

Dosarul care vizează achizițiile de vaccinuri, inclusiv contracte cu Pfizer, este în continuare în lucru, potrivit unui răspuns oficial transmis de DNA. Instituția precizează că nu poate oferi detalii suplimentare, invocând caracterul nepublic al urmăririi penale și prevederile legale în vigoare.

Investigația a fost deschisă în 2021 și vizează modul în care statul român a contractat doze de vaccin în perioada pandemiei. În 2023, procurorii au anunțat punerea sub urmărire penală a mai multor foști demnitari, printre care foști miniștri ai Sănătății și fostul premier Florin Cîțu, acuzați de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Potrivit DNA, ancheta urmărește circumstanțele în care au fost contractate cantități suplimentare de vaccin, în lipsa unor analize care să justifice necesitatea acestora. Procurorii susțin că, deși existau deja suficiente doze pentru imunizarea populației, autoritățile ar fi aprobat achiziții suplimentare în valoare de peste un miliard de euro.

Ulterior, în decembrie 2023, în același dosar a fost inclus și fostul secretar de stat Andrei Baciu. De atunci, nu au mai fost comunicate oficial evoluții ale anchetei.

Procesul pierdut cu Pfizer amplifică tensiunile politice

Litigiul dintre România și Pfizer a fost soluționat în primă instanță de un tribunal din Belgia, care a decis că statul român trebuie să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru comenzile neonorate din 2021.

Instanța a constatat că România nu a respectat condițiile de încetare a acordului și nu a demonstrat existența unui abuz de poziție dominantă din partea companiei farmaceutice. Decizia a declanșat reacții politice puternice, în special între reprezentanții PSD și USR, fiecare parte atribuind responsabilitatea semnării contractelor.

Contractul aflat în centrul disputei a fost semnat în mai 2021, în perioada în care Ministerul Sănătății era condus de Ioana Mihăilă. Ulterior, implementarea și renegocierea prevederilor contractuale au implicat și mandatul lui Alexandru Rafila.

Președintele Nicușor Dan a comentat situația, afirmând că este vorba despre „un dosar deschis de mulți ani și care nu avansează” și a subliniat necesitatea unei soluționări rapide, fie prin clasare, fie prin trimitere în judecată.

Ce susține Pfizer în plângerea depusă împotriva României

Compania Pfizer a argumentat în instanță că România a refuzat să semneze un amendament negociat în 2023 la nivel european, care ar fi permis reducerea cantităților de vaccin și reprogramarea livrărilor până în 2026.

„Dacă ar fi făcut acest lucru (n.r. Guvernul României să semneze amendamentul), i-ar fi permis să reducă numărul total de doze achiziționate, să reducă volumele care urmau să fie livrate în 2023 și să repartizeze livrarea dozelor rămase pe perioada 2023 până la sfârșitul anului 2026”, arăta compania în documentele depuse în instanță.

Potrivit aceleiași surse, solicitarea ulterioară a României de amânare a livrărilor a fost considerată contradictorie, în contextul refuzului de a accepta modificările contractuale. De asemenea, compania a susținut că autoritățile române nu au răspuns solicitărilor de mediere.

În cererea de chemare în judecată, Pfizer a cerut plata integrală a contractului, dobânzi calculate la rata Băncii Centrale Europene plus cinci puncte procentuale și acoperirea cheltuielilor de judecată.

Negocierile eșuate și poziția fostului ministru Alexandru Rafila

Fostul ministru Alexandru Rafila a detaliat negocierile purtate cu reprezentanții Pfizer și ai Comisiei Europene, subliniind dificultatea situației create de contractele semnate anterior.

„Propunerile, în mare, ale companiei Pfizer au fost de refazare, adică aceeaşi cantitate de vaccinuri care să fie livrată, să fie livrată în doi ani de zile, să fie prelungit termenul de livrare, dar situaţia era aceeaşi, aceeaşi cantitate, aceeaşi sumă de bani, şi în mod evident lumea nu se mai vaccina în România”, a explicat Alexandru Rafila.

Acesta a precizat că a existat și varianta ca România să plătească 75% din valoarea contractului fără a mai primi vaccinurile.

„Era o decizie în care România trebuia să plătească ceva pentru care nu primea nicio doză de vaccin, şi plătea 450 de milioane, chestiunea asta depăşea cu mult competenţa şi puterea Ministerului Sănătăţii”, a declarat acesta.

Rafila a susținut necesitatea formulării unui apel împotriva deciziei instanței belgiene și a invocat precedentul unui contract cu Moderna, unde compania ar fi renunțat la pretenții în contextul scăderii interesului pentru vaccinare.

Presiuni pentru recuperarea prejudiciului și transparență totală

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a anunțat că va acționa în instanță pentru recuperarea sumelor pe care România este obligată să le plătească către Pfizer.

Organizația solicită stabilirea răspunderii patrimoniale pentru persoanele implicate în semnarea și gestionarea contractelor, precum și publicarea integrală a documentelor relevante.

Datele oficiale arată că România a achiziționat peste 36 de milioane de doze de vaccin, dintre care peste 14 milioane au expirat, generând costuri suplimentare pentru distrugere. Obligațiile financiare restante se ridică la aproximativ 600 de milioane de euro, în contextul unui contract total estimat la peste un miliard de euro.

Ministrul Sănătății anunță că plata către Pfizer depășește 3,4 miliarde lei și trebuie efectuată chiar și în cazul unei contestații

Situația financiară generată de litigiul cu Pfizer se agravează după actualizarea oficială a sumelor datorate, care includ dobânzi și penalități semnificative. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că obligațiile totale ale României ajung la aproape 3,4 miliarde de lei, echivalentul a sute de milioane de euro peste estimările inițiale.

Oficialul a precizat pentru Digi24 că această sumă are caracter executoriu și trebuie achitată indiferent de decizia statului român de a contesta hotărârea instanței belgiene.

„Ca o noutate, în această dimineață am primit sumele finale în urma calculelor dobânzilor. Suma finală, cu tot cu dobânzi și penalități, se ridică la 3.395.000.000 lei, aproape 400 de milioane de lei în plus față de cifra pe care am prezentat-o ieri în conferința de presă”, a afirmat Alexandru Rogobete.

Ministrul a explicat că mecanismul juridic impune blocarea banilor într-un cont tranzitoriu, chiar dacă România formulează o contestație.

„Poate fi o soluție, dar e important de menționat că hotărârea este cu titlu executoriu. Indiferent că este contestată sau nu, noi va trebui să plătim această sumă. Suma va fi blocată într-un cont tranzitoriu. Chiar dacă contestăm, România poate beneficia de această sumă, care poate fi recuperată dacă se acceptă contestația României. Dar având caracterul cu titlu executoriu, suma va trebui plătită oricum”, a explicat acesta.

În același timp, autoritățile caută soluții privind modalitatea de plată, inclusiv posibilitatea eșalonării. Ministrul Sănătății a subliniat că instituția pe care o conduce nu dispune de fondurile necesare pentru acoperirea acestei sume în bugetul pe anul 2026.

Discuții de urgență între autorități și analiza scenariilor financiare

Pentru a gestiona impactul financiar major al litigiului cu Pfizer, Alexandru Rogobete a anunțat o întâlnire la Ministerul Finanțelor cu ministrul Alexandru Nazare, alături de experți și avocați specializați. Scopul discuțiilor este identificarea unei soluții optime într-un context juridic și bugetar dificil.

Ministrul a indicat că termenii procedurali nu au fost încă comunicați oficial de instanță sau de casa de avocatură, ceea ce complică planificarea pașilor următori.

„Asta vom decide împreună cu Ministerul Finanțelor, după ce ne lămurim care sunt scenariile și după ce primim de la Tribunalul din Bruxelles toate datele vizavi de termene de plată, modalitate și așa mai departe”, a declarat Alexandru Rogobete.

În paralel, acesta a reluat ideea că problema își are originea în deciziile din 2021, când România a contractat un volum mult mai mare de vaccinuri decât necesarul estimat.

„Din datele care există la Ministerul Sănătății, în mai 2021 este momentul în care s-a realizat o oarecare greșeală administrativă. S-a semnat acest contract de 39 de milioane de doze de vaccin, deși în stocurile României, în momentul de față, doar de la Pfizer existau aproximativ 9 milioane de doze neutilizate”, a mai adăugat ministrul.

Autoritățile analizează în prezent toate opțiunile disponibile, inclusiv impactul bugetar și juridic al fiecărui scenariu, în condițiile în care suma datorată trebuie achitată într-un termen ce urmează să fie stabilit oficial.