Achiziția a milioane de doze de vaccin, profund greșită. Alexandru Rafila explică de ce a refuzat contractul: Erau stocuri inutile
SURSA FOTO: Dreamstime - Alexandru Rafila
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a transmis un mesaj public în care explică decizia de a nu mai cumpăra 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19, considerând-o o măsură necesară pentru protejarea bugetului și evitarea unor pierderi suplimentare.
Alexandru Rafila a scris pe Facebook că situația găsită la Ministerul Sănătății includea depozite pline cu milioane de doze expirate, dar și un angajament suplimentar de achiziție pentru 39 de milioane de doze, semnat în mai 2021. În paralel, interesul populației pentru vaccinare era în scădere, pe fondul evoluției variantelor virale și al reticenței unei părți a societății, ceea ce a redus semnificativ cererea reală.
Alexandru Rafila explică ce ar fi însemnat achiziția unor doze suplimentare
În acest context, fostul ministru susține că a luat măsuri pentru a limita efectele situației. România a reușit să vândă către alte state, precum Germania și Ungaria, peste 7,5 milioane de doze și a realizat donații către țări care aveau nevoie. Cu toate acestea, milioane de doze expirate au fost distruse, generând costuri suplimentare.
„Decizia de a nu mai cumpăra 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19, pe care România nu le putea utiliza, a fost una corectă. Ar fi fost profund greșit să blocăm bugetul sănătății în stocuri inutile, care ulterior ar fi fost distruse, doar pentru a acoperi erori din trecut.
Situația găsită la Ministerul Sănătății era clară: depozite pline cu milioane de doze care au expirat, un angajament suplimentar de achiziție pentru 39 de milioane de doze semnat în mai 2021 și, în același timp, un interes în scădere al populației pentru vaccinare. Evoluția variantelor virale și reticența unei părți a societății au redus semnificativ cererea reală.
Am acționat constant pentru a limita efectele acestei situații. Am reușit să vindem către alte state, precum Germania și Ungaria, peste 7,5 milioane de doze și am realizat donații către țări care aveau nevoie. Cu toate acestea, am fost nevoiți să distrugem milioane de doze expirate, suportând costuri suplimentare”, a scris ministrul pe Facebook.
Au avut loc mai multe runde de negocieri cu Pfizer și cu Comisia Europeană, pentru a găsi o soluție privind cele 29 de milioane de doze contractate în 2021 și nealocate. Alexandru Rafila a participat direct la discuții și l-a informat constant pe fostul prim-ministru Nicolae Ciucă. De asemenea, a solicitat sprijinul comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, în condițiile în care și alte state, precum Polonia și Ungaria, se confruntau cu probleme similare. Negocierile nu au dus însă la un rezultat favorabil pentru România.
„Au existat numeroase runde de negocieri cu compania Pfizer și cu reprezentanții Comisiei Europene, în încercarea de a găsi o soluție echilibrată pentru restul de 29 de milioane de doze contractate în 2021 și nealocate. Am participat direct la aceste discuții și l-am informat constant pe prim-ministrul de la acea vreme, Nicolae Ciucă. De asemenea, am solicitat sprijinul comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, în contextul în care și alte state, precum Polonia și Ungaria, se confruntau cu probleme similare. Din păcate, nu s-a ajuns la un rezultat favorabil pentru România”, a mai scris acesta.

Pfizer a inițiat acțiuni juridice, după ce România nu a mai comandat dozele prevăzute pentru anii 2022 și 2023
Ulterior, compania Pfizer a inițiat acțiuni juridice, după ce România nu a mai comandat dozele prevăzute pentru anii 2022 și 2023. Într-o situație comparabilă, Moderna a renunțat la pretenții.
Fostul ministru a explicat că acceptarea achiziției ar fi generat probleme majore, întrucât România nu ar fi avut capacitatea de stocare necesară, iar costurile pentru distrugerea vaccinurilor ar fi crescut semnificativ, afectând inclusiv încrederea publică în utilitatea vaccinării.
În același timp, el a subliniat că nu putea aproba plăți considerabile fără beneficii reale pentru pacienți, insistând că fondurile publice trebuie direcționate către spitale, servicii medicale și infrastructură, nu către cheltuieli fără utilitate.
„În aceste condiții, compania Pfizer a inițiat acțiuni juridice, după ce România nu a mai comandat dozele prevăzute pentru anii 2022 și 2023. Într-o situație comparabilă, compania Moderna a renunțat la pretenții.
Dacă am fi acceptat achiziția acestor doze, România nu ar fi avut capacitatea de stocare, iar costurile suplimentare pentru distrugerea vaccinurilor ar fi crescut semnificativ nota de plată, afectând inclusiv încrederea publică în utilitatea vaccinării.
Nu puteam semna, în tăcere, plăți uriașe fără beneficii reale pentru pacienții români. Pentru un ministru al Sănătății, obiectivul este clar: banii românilor trebuie să se regăsească în spitale, în servicii medicale și în infrastructură, nu în facturi fără utilitate”, a subliniat fostul ministru.
Au fost demarate mai multe investiții în sistemul sanitar
În paralel cu această decizie, au fost demarate investiții în sistemul sanitar, inclusiv construcția și modernizarea de spitale și secții, finanțări prin PNRR și prin Banca Mondială, dezvoltarea rețelei de centre pentru mari arși, modernizarea secțiilor ATI și oncologie, precum și extinderea ambulatoriilor și a centrelor comunitare.
De asemenea, au fost susținute reabilitarea spitalelor județene și municipale, dotarea cu aparatură performantă și dezvoltarea programelor de screening pentru depistarea precoce a bolilor grave. În paralel, a fost extins accesul la tratamente pentru pacienții cu boli cronice și oncologice.
„În paralel cu această decizie dificilă, am demarat investiții concrete în sistemul sanitar: construcția și modernizarea de spitale și secții, finanțări prin PNRR și Banca Mondială, dezvoltarea rețelei de centre pentru mari arși, modernizarea ATI și oncologie, extinderea ambulatoriilor și a centrelor comunitare.
Am susținut reabilitarea spitalelor județene și municipale, dotarea cu aparatură performantă și dezvoltarea programelor de screening, pentru depistarea precoce a bolilor grave. În același timp, am extins accesul la tratamente pentru pacienții cu boli cronice și oncologice.
A apăra interesul României în fața unui contract disproporționat nu este un gest populist, ci unul de responsabilitate. În locul risipei, am ales investiții care rămân: spitale, echipamente, servicii mai bune pentru pacienți. Esența mandatului unui ministru al Sănătății este să apere pacienții și contribuabilii, chiar și atunci când deciziile nu sunt comode politic”, a conchis Rafila.
Postarea poate fi vizualizată aici.
Victor Ponta a lansat mai multe acuzații grave după ce România a pierdut procesul cu Pfizer
La rândul lui, fostul premier Victor Ponta a publicat un mesaj pe Facebook în care aduce acuzații grave în legătură cu dosarul vaccinurilor, punctând că România a pierdut 600 de milioane de euro din bani publici.
Acesta a subliniat că nu există un motiv mai clar pentru excluderea USR de la guvernare decât situația legată de achiziția vaccinurilor, lansând un apel către PSD, PNL, precum și către Ilie Bolojan și Nicușor Dan să acționeze în acest sens.
„Dosarul „vaccinurilor USR” – 600 de milioane de euro furați din banii românilor, plătiți din taxele și impozitele noastre! Nu există un motiv mai îndreptățit, mai serios și mai simplu de explicat românilor pentru excluderea USR de la guvernare decât acesta! Curaj, PSD! Curaj, PNL! Curaj, Bolojan! Curaj, Nicușor Dan! Faceți-vă datoria față de România!”, a scris Ponta pe Facebook.
România a comandat, în mod total nejustificat, un număr imens de vaccinuri anti-COVID
Potrivit acestuia, în 2021, România a comandat un număr foarte mare de vaccinuri anti-COVID, în mod total nejustificat, menționând că acestea nu au fost utilizate ulterior.
În continuare, fostul premier afirmă că, în 2026, România a fost condamnată de Tribunalul de la Bruxelles să achite suma de 600 de milioane de euro către compania Pfizer pentru vaccinurile respective, decizia fiind executorie și aplicată imediat.
„FAPTELE:
1.România a comandat, în 2021, în mod total nejustificat, un număr imens de vaccinuri anti-COVID; vaccinurile nu au fost niciodată folosite.
2. Azi, în 2026, România a fost condamnată de Tribunalul de la Bruxelles să plătească companiei Pfizer 600 de milioane de euro pentru acele vaccinuri. Decizia este executorie și se pune imediat în aplicare”, a mai scris Ponta.
Fostul premier critică aspru acțiunile lui Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă
Responsabilitatea pentru comandarea acestor vaccinuri este atribuită de Victor Ponta fostului ministru al Sănătății Vlad Voiculescu, reprezentant al USR la acel moment. Ulterior, spune acesta, acțiunea ar fi fost continuată de Ioana Mihăilă, care a ocupat aceeași funcție din partea USR.
De asemenea, fostul premier arată că, în 2023, DNA a început urmărirea penală față de Vlad Voiculescu pentru abuz în serviciu, fără ca până în prezent să fie luată o decizie în dosar.
„3. Cel care a comandat vaccinurile din partea României a fost Vlad Voiculescu – ministrul USR al Sănătății. După el, și noul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, tot de la USR, a continuat acțiunea lui Voiculescu.
4. În 2023, DNA a început urmărirea penală față de Vlad Voiculescu pentru abuz în serviciu; nu s-a luat încă nicio decizie în dosar”, a subliniat Ponta.

Fostul premier critică actuala guvernare, asociată cu Ilie Bolojan și USR
În mesajul său, Victor Ponta menționează că, în 2025, USR a revenit la guvernare, iar miniștrii formațiunii au devenit membri ai CSAT. Totodată, Vlad Voiculescu a fost numit consilier onorific al președintelui României.
Fostul premier critică actuala guvernare, asociată cu Ilie Bolojan și USR, afirmând că aceasta a majorat taxele și impozitele, a înghețat pensiile, alocațiile copiilor și salariile și a blocat drepturile mai multor categorii sociale, în timp ce România a fost obligată să plătească cele 600 de milioane de euro pentru vaccinuri.
În același context, Victor Ponta susține că situația reprezintă un motiv justificat pentru excluderea USR de la guvernare, lansând un apel către PSD, PNL, precum și către Ilie Bolojan și Nicușor Dan să ia măsuri în acest sens.
În final, fostul premier afirmă că a prezentat aceste informații pentru a clarifica situația în fața opiniei publice și pentru a explica ceea ce consideră a fi implicațiile majore asupra economiei și asupra resurselor financiare ale României, susținând că există influențe externe care urmăresc controlul economic și politic al țării și direcționarea resurselor către exterior.
„5. În 2025, USR intră din nou în Guvernul României, iar miniștrii săi devin membri ai CSAT. Vlad Voiculescu este numit consilier onorific al președintelui țării.
Guvernul Bolojan – USR mărește toate taxele și impozitele, îngheață pensiile, alocațiile copiilor și salariile, blochează drepturile multor categorii sociale – dar plătește 600 de milioane de euro pentru niște vaccinuri „useriste”.Am făcut această prezentare clară pentru toți acei români de bună-credință care încă se mai îndoiesc de faptul că USR este o grupare înființată, promovată și impusă în conducerea României de forțe externe care urmăresc să spolieze țara noastră, să ne subjuge economic și politic, să scurgă spre exterior toate resursele noastre financiare și naturale. Eu îmi fac datoria să informez și să explic. Pentru binele României și al românilor”, a conchis el.
Statul român este obligat să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer
România a pierdut procesul intentat de compania farmaceutică Pfizer, după ce a refuzat plata vaccinurilor COVID-19 comandate, iar instanța a decis că statul trebuie să achite 600 de milioane de euro pentru dozele neplătite din anul 2023.
Decizia a generat reacții critice și din partea europarlamentarului Cristian Terheș, care a susținut că hotărârea în proces va duce la cheltuirea a sute de milioane de euro din fonduri publice pe contracte pe care le consideră netransparente și pe decizii politice iresponsabile.
Acesta a atras atenția că, până în prezent, cetățenii nu cunosc detaliile negocierilor realizate în numele lor, menționând că nu sunt clare nici condițiile reale de achiziție a vaccinurilor și nici responsabilitățile privind eventualele efecte adverse. În opinia sa, responsabilitatea pentru această situație este împărțită între Comisia Europeană și Guvernul României din perioada condusă de Florin Cîțu.
La rândul lui, liderul social-democrat Sorin Grindeanu a reacționat dur miercuri, 1 aprilie 2026, cerând stabilirea răspunderii penale pentru foștii miniștri ai Sănătății și comparând impactul bugetar al situației cu întregul pachet social de solidaritate al Guvernului.
În același context, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că modul în care a fost gestionat contractul pentru vaccinurile anti-COVID încheiat cu Pfizer ridică semne serioase de întrebare, în special în ceea ce privește fundamentarea necesarului real.
Acesta a explicat că volumul dozelor comandate a depășit semnificativ populația României, inclusiv în scenariul administrării dozelor de rapel, subliniind că diferența dintre cantitățile contractate și nevoile reale este evidentă. Totodată, ministrul a apreciat că întreaga campanie de vaccinare a avut rezultate sub așteptări, calificând-o drept un eșec.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





