Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsUPDATE 20:55: Ministrul Sănătății critică deciziile privind vaccinurile Pfizer și vorbește despre un eșec al campaniei
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că modul în care a fost gestionat contractul pentru vaccinurile anti-COVID de la Pfizer ridică semne serioase de întrebare, în special în ceea ce privește fundamentarea necesarului real. Oficialul a explicat că volumul dozelor comandate a depășit semnificativ populația României, chiar și în ipoteza administrării dozelor de rapel.
În evaluarea sa, întreaga campanie de vaccinare a avut rezultate sub așteptări, fiind catalogată drept „un eşec”. Ministrul a subliniat că diferența dintre cantitățile contractate și nevoile reale este evidentă.
„Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin doar de la Pfizer depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel”, a spus acesta.
Referindu-se la decizia Tribunalului de la Bruxelles, ministrul a explicat că aceasta vizează strict cele 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate și nici livrate, dar care făceau parte din contractul semnat în mai 2021.
„Decizia Tribunalului de la Bruxelles se referă strict la cele 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate și care nici nu au fost livrate în România, dar ele sunt parte din contractul semnat în anul 2021, luna mai. Nu aveam obligație să le comandăm, dar făceau parte din acel contract”, a declarat Alexandru Rogobete.
Ministrul a detaliat că aceste doze erau incluse într-o a treia comandă, realizată în condițiile în care România avea deja stocuri semnificative neutilizate. Situația a devenit evidentă ulterior, când milioane de doze au fost distruse.
„Înseamnă că s-a pus o a treia comandă, deși în România exista un stoc încă de doze de vaccin neutilizate și asta s-a dovedit în momentul în care ele au fost distruse și vorbim aici de 3,5 milioane de doze”, a explicat ministrul.
Potrivit acestuia, obligațiile financiare rezultate din decizia instanței se ridică la aproximativ 3 miliarde de lei, fără a include penalitățile care urmează să fie calculate.
„Penalitățile urmează acum să fie calculate și ne vor fi comunicate într-o perioadă imediat următoare”, a precizat el.
Ministrul a amintit că procesul a fost inițiat în 2022, într-un context în care intensitatea pandemiei scăzuse semnificativ față de anii anteriori.
„COVID-ul nu mai era la aceeași intensitate ca în anul 2020 și 2021, deci prezența acestor multe milioane, vorbesc de 29 de milioane de doze, nu mai era absolut, nu mai era necesară din punctul de vedere al sănătății publice. Nu vreau să zic că este corect sau că este greșit. Vă spun cum arată cifrele, cum s-a întâmplat și cum am ajuns aici. Ce este greșit, din punctul meu de vedere, este acea cantitate uriașă care a fost semnată în mai 2021, care nu avea nicio legătură cu realitatea, care nu are nicio estimare medicală sau în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinare”.
În ceea ce privește criticile venite din partea USR legate de o posibilă renegociere a contractului, Alexandru Rogobete a susținut că o astfel de variantă nu ar fi adus beneficii reale României.
„Renegocierea nu însemna că nu mai primim dozele. Renegocierea era că le achiziționăm cu un procent mai redus. Practic ar fi trebuit să achiziționăm cele 29 de milioane de doze, să le depozităm și să plătim și costul distrugerii dozelor respective. Deci nu era neapărat un avantaj fiscal la momentul respectiv acea renegociere”, a susținut ministrul.
Referitor la impactul bugetar, ministrul a explicat că autoritățile urmează să stabilească mecanismul de plată, cel mai probabil din bugetul de stat.
„Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii sau prin Ministerul Finanţerilor. Asta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior. Nu, astăzi Ministerul Sănătăţi nu are această sumă în bugetul de stat”, a mai declarat Rogobete.
Acesta a reiterat caracterul executoriu al deciziei, subliniind că obligația de plată rămâne valabilă indiferent de eventualele căi de atac.
„Indiferent dacă se face apel sau nu se face apel, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câştigă în recurs, în forma de apel, sigur că banii vor fi reîntoşi către România, dar da, este o măsură executorie”.
Știrea Inițială
Sorin Grindeanu consideră suma de 600 de milioane de euro, un impact bugetar egal cu „Pachetul de Solidaritate”
Declarațiile lui Sorin Grindeanu vin într-un moment de maximă presiune asupra bugetului de stat. Suma exactă stabilită de instanță în cazul „Pfizer”este de 3.031.128.036,97 lei (cu TVA inclus), echivalentul a circa 600 de milioane de euro. Pentru a oferi o perspectivă asupra dimensiunii acestui prejudiciu, liderul PSD a comparat cifra cu eforturile sociale recente ale actualei coaliții de guvernare.
„De fiecare dată, când am venit cu măsuri care aveau un impact nou mai mic, ce primeam din partea cealaltă era care-i sursa. Vorbim de 600 de milioane de euro, o sumă aproximativ egală cu întregul pachet de solidaritate, nu doar acele 1,1 miliarde impuse la final, ci întregul pachet de solidaritate, pentru care ne-am zbătut noi cei de la PSD să-l avem, parte a pachetului.
Aceste 600 de milioane reprezintă exact atât. Şi uite cum, dintr-un foc, se pierd aceşti bani. Eu o să vorbesc cu colegii mei. Mie mi se pare că nu putem să lăsăm să treacă aşa uşor pe lângă noi acest subiect. 600 de milioane de euro reprezintă foarte mulţi bani. Reprezintă, aşa cum am spus, exact sumele pe care noi le-am direcţionat din buget către persoanele cu nevoi speciale, către pensionarii cu pensii mici”, a explicat Grindeanu.
Grindeanu aduce acuzații grave de subminare economică: S-ar putea ca cineva să dea cu subsemnatul
Liderul social-democrat a ridicat semne de întrebare asupra proporționalității achizițiilor realizate în 2021. Potrivit acestuia, numărul de doze comandate depășea de câteva ori populația totală a României, fapt ce ar trebui să atragă atenția procurorilor.
„Atunci când cumperi vaccinuri pentru o populație de 3-4 ori mai mare decât populația țării, s-ar putea ca cineva să trebuiască să dea cu subsemnatul.
Nu am făcut în viața mea nicio plângere penală, dar cred că acum este cazul să studiem acest aspect, pentru că cineva trebuie să plătească”, a punctat Grindeanu.
Acesta a mers mai departe, nominalizând direct foști oficiali din tabăra politică adversă (USR):
„Am niște nume în cap: Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Sunt tineri frumoşi şi liberi, care vin, ce să vezi, din altă parte a eşicherului politic, doar că sunt cei care au decis aceste lucruri, pe spatele României. Dacă vor fi nevinovaţi, asta e o treabă pe care vor trebui să o dovedească. Eu cred că sunt vinovaţi”, a mai spus liderul PSD.
Contextul juridic: De ce a pierdut România procesul la Bruxelles?
Rădăcinile acestui scandal se află în contractul-cadru semnat de Comisia Europeană în numele statelor membre în primăvara anului 2021. Documentul stabilea un calendar fix de livrări și cantități predeterminate. În timp ce alte țări au negociat reduceri sau amânări, România, Polonia și Ungaria au ajuns în instanță la finalul anului 2023, după ce au refuzat să mai preia dozele și să achite facturile emise de Pfizer/BioNTech.
Instanța din Belgia a respins însă argumentul forței majore sau al schimbării circumstanțelor pandemice. Judecătorii au considerat că scăderea numărului de infectări nu reprezintă un motiv legal valid pentru rezilierea unilaterală a contractului. Ca urmare, România este acum obligată să recepționeze aproximativ 28 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, o cantitate pentru care nu mai există cerere în piață, dar care trebuie achitată integral.
Istoricul „plăților pe repede-înainte”: Paralela cu frații Micula
În cadrul aceleiași intervenții, Sorin Grindeanu a făcut o paralelă între actualul dosar Pfizer și situația despăgubirilor plătite către frații Micula în timpul mandatului lui Ludovic Orban. Grindeanu critică ceea ce numește o „ușurință” a anumitor guverne de a ceda în fața unor pretenții financiare îndoielnice.
„Pot să vorbesc cu avocaţii noştri, fiindcă lucrurile nu pot să treacă în acest mod, fără a răspunde cineva. Că domnul Orban mai are de răspuns şi vzavi de altele. Am în minte, de exemplu, cum a returnat aşa, pe repede-nainte, vreo 400 de milioane de euro fraţilor Micula.
Statul român a câştigat procesul şi trebuie să recuperăm şi să ne dea înapoi aceşti bani şi nu mai are nimeni ce să ia de la aceşti fraţi Micula, numai că s-au plătit acele 400 de milioane de euro. Două miliarde şi ceva.
Ştiu sigur că şi după, la Mihai Tudor, înainte, la Cioloş, la Victor Ponta, au venit nişte domni să ne spună cum suntem de obligaţi să dăm aceşti bani înapoi. Şi nu i-am dat. Nici Ponta, nici Cioloş, nici eu, nici Tudose, nici Dăncilă. Ce să vezi? În prima lună, de când a venit prim-ministru, Ludovic Orban, a dat 400 de milioane de euro la fraţii Micula. Pe care, ce să vezi? Trebuie să-i recuperăm. Ce să vezi? N-avem ce”, a conchis liderul PSD.
Ministrul Justiţiei: Hotărârea privind vaccinurile Pfizer are un caracter executoriu
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat miercuri că decizia instanței în cazul vaccinurilor Pfizer este executorie, ceea ce presupune că poate fi pusă în aplicare, în principiu, prin transferul sumelor datorate într-un cont.
Oficialul a subliniat că efectele asupra României sunt considerabile, în special din cauza valorii ridicate a obligației financiare, la care se adaugă și dobânzile aferente.
„Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul sau material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective. De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul de Justiţie, ci Ministerul de Finanţe, în conformitate cu dispoziţiile legale. Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont”, a spus ministrul Justiţiei.
Ministrul a mai declarat că în momentul de faţă nu poate să comenteze dacă există sau nu există o răspundere juridică a celor care au participat la încheierea sau semnarea acestor contracte.
„Deocamdată există acest litigiu care are o natură civilă. Din câte cunosc, există şi o cauză penală, dar, aşa cum am spus întotdeauna ca ministru a justiţiei, nu pătrund în substanţa cauzelor care sunt investigate de către autorităţile judiciare. Dacă şi când şi cum va exista o astfel de formă de răspundere, urmează să vedem.
Un refuz de executare se poate traduce şi în acumularea unor arierate, care pot să împovăreze debitorul, din perspectiva trecerii timpului. E foarte greu de speculat asupra succesului unei căi de atac, dar decizia va fi, bineînţeles, la nivel guvernamental”, a completat Marinescu.
Perspective: Urmează votul bugetar și presiunea penală
Situația dosarului Pfizer pune Guvernul într-o poziție dificilă. Plata celor 600 de milioane de euro trebuie prinsă în rectificările bugetare viitoare, ceea ce va limita spațiul de manevră pentru investiții sau majorări salariale.
În paralel, declarațiile lui Grindeanu semnalează o posibilă sesizare a organelor de cercetare penală, transformând acest eșec administrativ într-o temă centrală de campanie și de audit instituțional pentru lunile ce urmează.
