Piloții români nu puteau doborî drona de la Galați. Explicațiile unui fost pilot militar: Apare însă un «dar» și acest «dar» îl știu toți colegii

Incursiunea de doar patru minute a dronei rusești care s-a prăbușit și a explodat pe un bloc din Galați a pus în dificultate aviația militară română. Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu explică de ce avioanele de luptă nu au putut doborî ținta. Acesta avertizează că autoritățile trebuie să coreleze urgent acțiunile aviatice cu sistemele antiaeriene de la sol, pentru a proteja eficient frontiera.

Radiografia incidentului cu drona prăbușită pe blocul din Galați. Sistemele de apărare antiaeriană de la sol reprezintă o soluție vitală în gestionarea unor astfel de crize

Incidentul din noaptea de joi spre vineri, provocat de pătrunderea unei drone rusești în spațiul aerian al municipiului Galați, a readus în atenția publică limitările tehnice și procedurale cu care se confruntă forțele de apărare în situații de criză extremă.

Într-o analiză detaliată, comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu a explicat mecanismele complexe care au împiedicat aeronavele de luptă ale armatei române să angajeze și să distrugă aparatul de zbor fără pilot.

Fostul militar a subliniat că militarii români au transmis oficial că doborârea dronei din aer a fost imposibilă din cauza unei ferestre de timp extrem de reduse.

Potrivit acestuia, angajarea unei ținte presupune parcurgerea unui ciclu procedural strict, care începe cu detectarea pe radar și continuă cu urmărirea pentru găsirea unei soluții de tragere, identificarea și clasificarea pericolului, urmată, în final, de dirijarea exactă a avioanelor aflate deja în aer pentru a deschide focul.

„Armata a transmis faptul că nu a putut să doboare drona din aer. Fereastra de timp – pentru că este un un ciclu ca să angajeze o țintă: trebuie să o vezi pentru că ai locator, trebuie să o iei în urmărire, pentru că altfel nu poți să găsești o soluție de tragere, trebuie bineînțeles identificare și clasificare, este dronă și prezintă un pericol, și în final s-o angajezi.

Asta înseamnă că ai avioane în aer și le vectorizezi, le dirijezi astfel încât să deschidă focul asupra dronei”, a declarat comandorul Mateiu.

Expertul a evidențiat, într-o declarație pentru postul Digi24, diferența majoră dintre evenimentul din România și un caz similar din Estonia, unde un pilot român de F-16 a reușit să neutralizeze o dronă.

Comandorul în rezervă a amintit că în statul baltic cronometrul a indicat un interval de douăzeci de minute, timp în care alerta a fost preluată succesiv de letoni și estoni, permițând ridicarea avioanelor de vânătoare și eliminarea țintei în siguranță, deasupra unui lac.

În contrapondere, situația din județul Galați s-a derulat într-un ritm alert, aparatul rusesc evoluând în spațiul aerian național timp de numai patru minute. Din acest motiv, analistul a arătat că a fost practic imposibilă vectorizarea avioanelor către zona respectivă astfel încât piloții să poată deschide focul în condiții de siguranță pentru populație.

„În Estonia au fost 20 de minute. Au văzut-o letonii, au preluat-o estonii pe radiolocator, au ridicat avioanele noastre și au doborât-o într-un loc sigur, deasupra unui lac, deși resturile au ajuns până lângă un sat.

La noi timpul a fost foarte redus. 4 minute a fost și pur și simplu n-a existat timp să se vectorizeze avionul până în zona respectivă astfel încât să deschidă focul în condiții de siguranță”, a adăugat comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu.

Apare totuși un «dar». Armata trebuie să coreleze acțiunile aviației cu utilizarea eficientă a sistemelor antiaeriene terestre

Dincolo de constrângerile temporale ale aviației, Sandu Valentin Mateiu a atenționat că arhitectura de protecție a spațiului aerian este configurată pe două componente esențiale, cea din aer și cea de la sol, iar cooperarea dintre acestea ascunde provocări tactice majore.

Specialistul a precizat că utilizarea armamentului terestru, cum sunt sistemele Gepard sau mitralierele de calibru mare amplasate pe vedetele militare, reclamă o deconflictizare riguroasă pentru a evita lovirea propriilor aeronave sau provocarea de victime colaterale în rândul civililor.

„Apare un «dar». Și acest « dar» îl știu toți colegii de la aviație și apărare antieriană. Apărarea antiaeriană e formată din două componente: din aer, cu avioane, și de la sol.

Este dificil, pentru că de la sol trebuie să faci deconflictizarea, să nu tragi cu Gepardul (sistem antiaerian de origine germană – n.red.) sau mitraliere de 14,5 de pe vedetă sau 12,7 în propriile avioane sau să ucizi oameni nevinovați care sunt în zonă”, spune comandorul.

Totuși, el a observat că geografia zonei cuprinse între Reni și Galați oferă culoare lipsite de localități, cum ar fi zonele Brateș sau Cotul Pisicii, aspect care ar fi trebuit să favorizeze o intervenție terestră.

În acest context, comandorul în rezervă a lansat un apel către factorii de decizie responsabili din cadrul armatei pentru a studia prioritar varianta utilizării apărării antiaeriene bazate pe tehnică de sol. Deși a recunoscut că o astfel de abordare este mult mai dificilă și necesită o integrare perfectă în rețea, el a menționat succesul pe care ucrainenii îl au în combaterea dronelor cu sistemele Gepard.

În final, Mateiu a concluzionat că, deși deschiderea focului cu proiectile de 35 de milimetri impune restricții severe de trafic aerian în zonă pentru a proteja cetățenii, această strategie rămâne o alternativă obligatorie care trebuie analizată minuțios pentru viitor.

„Dar dacă privim pe o hartă se vede că de la Reni și până la Galați, că o iei pe deasupra Brateșului, că o iei pe la Cotul Pisicii, nu sunt localități. Și atunci trebuia, dacă nu, acum, exact cei care sunt responsabili să studieze varianta apărării antiaeriene de la sol.

Este mult mai greu, îți trebuie în rețea – pentru că în momentul în care deschizi focul cu acest Gepard, care este performant, a fost gândit pentru apararea antiaeriană, dar poate angaja dronele, cel puțin asta fac ucrainienii, trebuie să nu mai avioane în zonă și să fii atent să nu ucizi oamenii cu proiectilul de 35mm cu care tu ai deschis focul.

Dar trebuie studiată această variantă”, a mai explicat fostul pilot militar.

Președintele Nicușor Dan a prezentat dovezile care dovedesc că drona era de proveniență rusă

Drona care a lovit un imobil din Galați și a provocat rănirea a două persoane și pagube materiale a fost supusă unei analize tehnice complexe, desfășurate de instituțiile competente ale statului român.

Potrivit concluziilor oficiale, toate elementele examinate indică aceeași origine a aparatului de zbor, a arătat duminică președintele Nicușor Dan, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român.

Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice.

Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă.

Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani.

Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie.

Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească”, a scris Nicușor Dan.