UPDATE Drona prăbuşită la Galaţi. Radu Miruţă: NATO a aprobat cererea României pentru sisteme anti-dronă, dar nu au fost furnizate încă

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat vineri seară, că CSAT nu a activat Articolul 4 NATO după incidentul dronei deoarece s-a decis doar solicitarea de sprijin temporar de la aliați. El a spus că Armata a acționat cu mijloace limitate.

UPDATE: Radu Miruță: NATO a aprobat cererea României pentru sisteme anti-dronă

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că România a început încă din primele luni ale anului demersurile pentru consolidarea capacităților de apărare împotriva dronelor și a transmis NATO o listă cu echipamentele considerate necesare pentru protejarea flancului estic. Potrivit acestuia, solicitarea a fost aprobată la nivel aliat, însă sistemele respective nu au fost încă puse la dispoziția Armatei Române.

Oficialul a explicat că proiectele de înzestrare au fost incluse în programele SAFE și că România este îndreptățită să solicite astfel de capabilități în cadrul Alianței. El a atras însă atenția că livrarea noilor sisteme necesită timp, termenul estimat fiind 2027-2028.

„Am cerut, am introdus în SAFE proiectele respective. România e în legitimitate să facă acest lucru la nivel NATO. E un timp de livrare: 2027-2028”, a declarat ministrul.

În aceste condiții, România a cerut aliaților o soluție provizorie până la intrarea în dotare a echipamentelor contractate, prin transferul unor capabilități deja existente în cadrul NATO.

„Solicităm așadar să existe un transfer de capabilități pentru România”, a afirmat Miruță.

Ministrul a precizat că a discutat această problemă și cu comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, urmând ca la începutul lunii iunie să fie analizate măsuri pentru consolidarea apărării în zona Dobrogei.

„Pe 2 și 3 iunie, comandantul suprem al forțelor armate în Europa mi-a spus că va exista o discuție pentru ca aceste capabilități să intre în dezvoltarea Armatei la nivelul Dobrogei”, a declarat acesta.

Referindu-se la incidentul produs la Galați, unde o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, ministrul a explicat că aparatul de zbor a rămas doar câteva minute în spațiul aerian românesc.

Deși avioanele de luptă au primit aprobare pentru a deschide focul, intervenția nu a fost posibilă din cauza altitudinii foarte mici și a riscului pe care o astfel de acțiune l-ar fi generat într-o zonă locuită.

„A fost 4 minute în spațiul aerian, avioanele de vânătoare au primit aprobare să tragă, dar drona zbura prea jos într-o zonă populată”, a spus ministrul.

Acesta a explicat că piloții aveau posibilitatea de a interveni doar dacă drona și-ar fi modificat traiectoria și ar fi urcat la o altitudine care să permită neutralizarea în condiții de siguranță.

„Puteau trage doar dacă drona schimba traiectoria spre sus, dar asta nu s-a întâmplat.”

Radu Miruță a vorbit și despre sistemul Merops, utilizat pentru detectarea unor astfel de amenințări, precizând că acesta funcționează deja în Dobrogea, însă aria sa de acoperire nu este suficientă pentru a monitoriza toate zonele expuse.

„Cu privire la sistemul nou, cu performanțe majore, Merops a fost integrat pentru zona Dobrogei, însă nu acoperă toate zonele”, a declarat ministrul interimar al Apărării.

El a subliniat că România se confruntă în continuare cu un deficit de sisteme specializate pentru combaterea dronelor, iar resursele existente nu permit protejarea completă a întregului teritoriu.

„Capabilitățile de luptă anti-dronă sunt rare și insuficiente pentru a acoperi absolut toate zonele.”

Ministrul a afirmat că autoritățile încearcă să recupereze întârzierile acumulate în ultimii ani în ceea ce privește dezvoltarea unor astfel de capabilități și a anunțat lansarea unor noi proiecte de apărare.

„De 20 de ani ne lipsesc. De azi vom avea noi proiecte pentru apărare semnate.”

Potrivit lui Miruță, după incidentul de la Galați au avut loc consultări cu principalii parteneri și aliați ai României, inclusiv la nivelul conducerii NATO și al structurilor de comandă ale Alianței.

„La prima oră am vorbit cu Mark Rutte, apoi a fost convocat CSAT, iar la 19.00 am avut convorbire cu comandantul suprem al forțelor armate în Europa.”

Oficialul a precizat că România a transmis Alianței o listă completă cu echipamentele și sistemele considerate necesare pentru combaterea eficientă a dronelor.

„Am transmis NATO o listă cu capabilități pentru ca Armata Română să poată lupta eficient contra dronelor.”

El a reamintit că solicitarea a fost aprobată în luna februarie, când comandantul suprem al forțelor aliate din Europa a validat necesarul transmis de România și a fost emis ordinul NATO pentru întărirea flancului estic.

„Pe 6 februarie 2026, comandantul suprem al forțelor armate în Europa ne-a aprobat lista, s-a emis ordin în NATO pentru ca capabilitățile cerute să intre pe flancul estic.”

Cu toate acestea, după emiterea ordinului, statele membre trebuie să își asume furnizarea efectivă a echipamentelor, etapă care nu a fost finalizată până în prezent.

„După ce ordinul a fost aprobat, urmează ca țările NATO să se ofere pentru a furniza cele cerute. Acest lucru încă nu s-a întâmplat.”

Într-o declarație făcută ulterior, ministrul a descris incidentul de la Galați drept un eveniment grav, care trebuie analizat transparent, inclusiv din perspectiva limitărilor actuale ale sistemului de apărare.

„A fost o zi lungă, e un eveniment nedorit, dar trebuie vorbit foarte deschis despre el, despre ce avem, ce nu avem, ce putem.”

Miruță a explicat că multe dintre structurile și echipamentele Armatei Române au fost proiectate pentru a răspunde unor amenințări convenționale, reprezentate de aeronave de mari dimensiuni care evoluează la altitudini ridicate, nu pentru drone de mici dimensiuni care zboară la joasă înălțime.

„Trebuie pornit de la faptul că Armata Română e proiectată pentru obiecte mari care zboară la altitudini mari. Am găsit o echipă ce muncea ca acest lucru să fie schimbat.”

El a adăugat că Ministerul Apărării a continuat programele de înzestrare dedicate combaterii noilor tipuri de amenințări și achiziției unor tehnologii moderne de detectare și interceptare.

„Pentru că nu aveam capabilități în dotare pentru drone sau apărarea contra lor în exclusivitate, am mers mai departe cu programele SAFE pentru înzestrarea Armatei cu tehnologie modernă împotriva dronelor: pentru observarea pe radare a obiectelor mici, care zboară la altitudini mici.”

În opinia ministrului, existența unor astfel de sisteme ar fi redus semnificativ riscul producerii unor incidente precum cel de la Galați.

„Dacă aveam asta azi, situațiile astea nu ar fi existat”, a adăugat Radu Miruță.

Radu Miruță: CSAT nu a activat Articolul 4 NATO după incidentul dronei de la Galați

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat, vineri seară, că nu consideră că Armata a eșuat în cazul dronei care s-a prăbușit la Galați. El a spus că militarii au acționat cât au putut, folosind echipamentele pe care le aveau la dispoziție.

El a explicat că drona a fost în spațiul aerian românesc doar aproximativ patru minute. În acest timp, singurele mijloace care ar fi putut fi folosite au fost avioanele de vânătoare. Totuși, acestea nu au intervenit deoarece exista riscul ca o rachetă trasă să cadă într-o zonă locuită și să provoace pagube mai mari.

Miruță a spus că Armata Română se află într-un proces de modernizare și că, în ultimul an, au început mai multe proiecte de înzestrare. El a precizat că urmează să fie semnate mai multe contracte pentru echipamente moderne de apărare anti-dronă.

În opinia sa, dacă aceste sisteme ar fi existat mai devreme, incidentul de la Galați ar fi putut fi evitat. Miruță a afirmat că, atunci când a ajuns la minister, a început preocuparea pentru achiziția unor astfel de echipamente și că în prezent se lucrează la dotarea Armatei cu tehnologii moderne. El a mai spus că nu poate explica de ce aceste dotări nu au fost făcute mai devreme.

Întrebat din nou dacă a fost un eșec al Armatei, el a susținut că nu poate fi vorba despre un eșec, deoarece militarii au folosit tot ce aveau la dispoziție din dotările existente. El a explicat că drona a fost detectată cu ajutorul unor radare noi instalate recent în zonă, după un incident similar petrecut cu câteva săptămâni înainte.

Totuși, chiar dacă drona a fost văzută, nu existau suficiente sisteme care să o doboare în siguranță. Miruță a subliniat că, în situații ca aceasta, decizia de a trage este dificilă, deoarece trebuie evitat riscul de a lovi zone locuite.

În ceea ce privește un posibil incident similar în viitor, el a spus că Armata va folosi la maximum toate mijloacele pe care le are.

„Armata Română face un efort intens în ultimele 12 luni. Nu a făcut în ultimul timp astfel de proiecte de înzestrare. Evoluţia acestor ţinte presupune capabilităţi pe care Armata Română până acum nu a avut preocupare să le aducă în înzestare (…) Se vor semna opt proiecte pentru cele mai moderne capabilităţi de înzestare, de apărare antidronă existente astăzi în lume.

Atunci când am ajuns la Ministerul Apărării, de două luni de zile, a apărut preocuparea să cumpărăm astfel de capabilităţi şi uitaţi că astăzi suntem în situaţia în care contractăm cele mai moderne echipamente de apărare antidronă. Dacă ele ar fi existat aseară sau dacă ar fi existat acum o jumătate de an, astfel de cazuri cel mai probabil că nu s-ar fi întâmplat.

Nu a fost un eşec al Armatei pentru că Armata a făcut tot ce a putut cu echipamentele pe care le-a avut la dispoziţie în urma înzestărilor ultimilor ani. A avut parcurgere în spaţiul aerian românesc patru minute, pentru că avioanele de vânătoare nu au avut scenariu să angreneze o astfel de dronă fără a exista riscuri în municipiul Galaţi şi pentru că capabilităţile concrete de apărare antidronă nu sunt suficiente în Armata Română. Tocmai de aceea facem un astfel de proiect de înzestare. De ce Armata Română nu s-a înzestrat până acum, este o întrebare la care nu pot să răspund.

Armata Română va folosi maximal toate capabilităţile pe care le are la dispoziţie. Pot să vă spun că această dronă a fost văzută pe radarul pe care Armata Română l-a adăugat în această zonă după situaţia de acum trei săptămâni sau o lună. Acum o lună, drona respectivă nu a fost văzută pe radarele din zonă. Nişte capabilităţi noi au fost aduse în zonă, una dintre aceste capabilităţi este un radar nou, care a văzut această dronă azi noapte, dar nu au existat suficiente dispozitive pentru ca această dronă să fie angajată în condiţiile care au fost aici.

Avioanele de vânătoare nu au putut face asta în deplină siguranţă pentru municipiu, astfel încât să nu producă o pagubă mai mare. Imaginaţi-vă că, dacă cele patru minute pe care această dronă le parcurge de la Grindu până la municipiul Galaţi, racheta care pleacă de pe avionul F-16 se îndreaptă înspre zona locuită, pagubele sunt mai mari şi se iau în calcul astfel de decizii atunci când se alege soluţia.

Drona a parcurs în spaţiul aerian românesc patru minute. În cele patru minute, capabilităţile avute la dispoziţie care ar fi putut să acceseze o astfel de dronă au fost avioanele de vânătoare, care au considerat că este riscul mult mai mare dacă ar angaja drona cu o rachetă care să facă o pagubă mai mare aici. Împotriva dronelor trebuie nişte echipamente cu dedicaţie construite pentru dronă.

Avioanele de vânătoare, apărarea anti-aeriană pe care Armata Română o are în dotare, în special au fost proiectate pentru alte tipuri de atacuri, cu elicopter, cu avion, cu rachetă. Armata Românã nu a primit în înzestrare suficiente capabilităţi pentru lupta împotriva dronelor şi asta este ceea ce face de patru, cinci, şase luni, un an”, a punctat Miruță.

România va cere sprijin temporar NATO cu echipamente anti-dronă până la livrările proprii

Miruță că în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu s-a decis activarea Articolului 4 din Tratatul NATO. Acest articol ar permite României să ceară consultări cu aliații dacă securitatea sau teritoriul îi sunt amenințate.

El a explicat că, în loc de această decizie, în CSAT s-a hotărât să se continue discuțiile în cadrul Consiliului euro-atlantic, pentru ca România să primească sprijin concret. Mai exact, statul român a cerut încă din februarie echipamente anti-dronă, iar acum se dorește ca statele membre NATO să trimită astfel de echipamente până când România va primi propriile sisteme comandate recent.

Întrebat din nou despre Articolul 4, ministrul a reluat ideea că România a transmis o solicitare către NATO pentru echipamente necesare luptei împotriva dronelor, în special în zona Dobrogei. El a spus că în ședința CSAT s-a discutat ca această cerere să fie îndeplinită prin sprijinul temporar al altor state. El a precizat că la nivel tehnic, un comandant militar european a aprobat această solicitare, dar rămâne ca fiecare țară să decidă dacă trimite sau nu echipamentele cerute.

Mirușă a explicat că România cere, practic, ajutor temporar sub formă de echipamente de apărare anti-dronă, până când vor fi livrate cele cumpărate de statul român. El a spus că situația actuală ar fi putut fi evitată dacă astfel de echipamente ar fi fost cumpărate și pregătite mai din timp.

„Ministerul Apărării, în luna februarie, eu am trimis la NATO o solicitare cu privire la niște capabilități pe care le considerăm necesare pentru lupta împotriva dronelor în zona Dobrogei. În discuțiile de azi din CSAT, s-a luat decizia de a discuta în interiorul Consiliului Euro-atlantic pentru ca solicitarea făcută în februarie să și fie îndeplinită de statele membre, în sensul de a ne trimite astfel de capabilități, până când ceea ce am reușit să contractăm în ultimele luni ne va fi și livrat.

La nivel tehnic, comandantul Forțelor Supreme al forțelor militare europene a aprobat solicitarea pe care Ministerul Apărării a făcut-o. Rămâne ca și țările să aibă disponibilitatea de a trimite astfel de capabilități. Este limpede de înțeles că n-am fi fost în această situație dacă de dinainte astfel de produse ar fi fost contractate”, a punctat Miruță.