De ce Armata română nu a doborât drona care s-a prăbușit peste blocul din Galați? Explicația generalilor (Video)

După incidentul cu drona prăbușită la Galați, generalii Ștefan Dănilă și Gheorghe Maxim au explicat de ce armata română nu a doborât drona care a intrat în spațiul aerian al României. Aceștia au spus că drona era greu de detectat, timpul de reacție a fost foarte scurt, iar intervenția putea pune în pericol zonele locuite.

Generalul Ștefan Dănilă spune că drona din Galați nu a putut fi doborâtă deoarece ținta era greu de detectat și exista risc pentru zonele locuite

Ştefan Dănilă, care este pilot de profesie, a explicat că drona nu a putut fi doborâtă ca în Ţările Baltice deoarece era foarte greu de observat şi de atacat. El a spus că dronele care vin aproape de graniţa României şi lovesc în apropierea frontierelor sunt dificil de interceptat. Deşi avioanele militare au fost trimise şi aveau ordin să distrugă ţinta, aceasta era foarte mică, asemănătoare unei păsări, şi apărea şi dispărea de pe radar. Din acest motiv, ordinul nu putea fi pus în practică în condiţiile respective.

Generalul a declarat şi că România ar trebui să reacţioneze diplomatic mai ferm decât la incidentele anterioare, când ambasadorul Rusiei a fost chemat la Ministerul de Externe. El a spus că acest incident confirmă îngrijorările exprimate anterior şi că acţiunile forţelor ruse din apropierea graniţelor României pun în pericol oamenii şi bunurile din ţară.

Ştefan Dănilă a mai explicat că folosirea rachetelor într-o astfel de situaţie nu era posibilă. El a spus că nu se putea trage cu rachete deasupra zonelor locuite, deoarece exista riscul ca interceptarea să provoace probleme mai mari decât drona, aşa cum s-a întâmplat în Polonia. Potrivit lui, acelaşi risc exista şi la Galaţi, iar deciziile trebuie luate în funcţie de situaţia reală din teren. De aceea, în România nu se putea proceda ca în Ţările Baltice.

Generalul a avertizat că sistemul de apărare trebuie întărit. El a spus că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare la sol pentru protejarea obiectivelor importante, precum porturile, combinatul siderurgic, centralele electrice şi depozitele de combustibil. De asemenea, el crede că deja au fost luate măsuri pentru protejarea acestor zone.

„Incidentul s-a întâmplat şi este o confirmare a îngrijorărilor noastre exprimate anterior. Tot ceea ce forţele ruse fac în apropierea graniţelor României pune în pericol viaţa oamenilor şi integritatea bunurilor din ţara noastră. S-a demonstrat că avertizările noastre au fost reale şi corect exprimate.

Este destul de complicat (n.r doborârea dronelor) deoarece aceste drone, care vin de la graniţa României şi lovesc zone la distanţe foarte mici de frontieră, sunt greu de combătut. Deşi avioanele au fost ridicate şi au avut ordin de distrugere a ţintei, nu poţi angaja o ţintă pe care nu o vezi, care este mică, de dimensiunea unui zbor de pasăre, şi care apare şi dispare constant de pe radar. Degeaba dai ordinul dacă tehnic nu poţi să-l execuţi în acele condiţii.

Nu ai cum să tragi cu racheta într-o astfel de dronă deasupra zonelor locuite. Dacă se trăgea cu racheta deasupra blocurilor, s-ar fi putut întâmpla ce s-a întâmplat în Polonia, unde racheta de interceptare a produs probleme mai mari decât drona în sine. Aceasta ar fi fost riscul major şi la Galaţi.

Deciziile se iau în funcţie de ce se întâmplă în mod real în locul respectiv şi apreciezi individual. La noi nu era posibil (n.r ca în Ţările Baltice). Trebuie să avem cât mai multe mijloace de apărare la sol care să protejeze obiectivele strategice importante: porturile, combinatul siderurgic, centralele electrice şi depozitele de combustibil. Cred că deja s-au luat măsuri în acest sens pentru zonele respective”, a punctat Dănilă.

Generalul Gheorghe Maxim explică faptul că armata română a avut doar patru minute pentru a decide interceptarea dronei intrate în spațiul aerian al României

Generalul de brigadă Gheorghe Maxim, adjunct al Comandamentului Forțelor Întrunite, a explicat că drona prăbușită în Galați nu a fost doborâtă din mai multe motive. El a spus că armata a avut la dispoziție doar patru minute din momentul în care drona a intrat în spațiul aerian românesc. În acest timp foarte scurt, militarii trebuiau să detecteze drona, să o identifice, să decidă dacă poate fi atacată și apoi să intervină.

În cadrul unei conferințe de presă organizate la Ministerul Apărării Naționale, generalul a explicat că există și limite legale. El a spus că România nu poate trage astfel încât proiectilele să ajungă în spațiul aerian al Ucrainei deoarece România este în stare de pace, chiar dacă Ucraina este în război.

Gheorghe Maxim a declarat că România are sisteme moderne de supraveghere și apărare antiaeriană, dar acestea au fost create înainte ca dronele să fie folosite atât de mult în războaiele moderne. El a mai spus că autoritățile încearcă să îmbunătățească apărarea împotriva dronelor și că, prin programul SAFE, vor fi cumpărate sisteme anti-dronă precum SkyX și Skyranger.

Generalul a precizat că Ministerul Apărării lucrează la schimbarea legislației pentru perioadele de pace, astfel încât armata să poată interveni mai eficient în astfel de situații. El a spus că legea care permite intervenția împotriva dronelor există deja, însă sunt limitări legate de folosirea armelor în apropierea granițelor și a spațiului aerian al altor state.

Gheorghe Maxim a explicat că doborârea dronei deasupra unei zone locuite putea pune populația în și mai mare pericol. El a spus că armata folosește avioane F-16, elicoptere și sisteme antiaeriene la sol, precum Ghepard, tunuri antiaeriene și rachete cu rază scurtă de acțiune.

Generalul a mai explicat că România nu poate amplasa sisteme militare oriunde pe teritoriul țării fără acordul proprietarilor și al autorităților. El a spus că aceste sisteme au o rază limitată de acțiune, între 1,5 și 6 kilometri, iar din acest motiv nu poate fi acoperită întreaga graniță. Pentru a crea o protecție completă împotriva dronelor, ar fi nevoie de mult mai multe sisteme capabile să apere atât zonele joase, cât și altitudinile mari.

„Prima limitare pe care o avem este o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să executăm foc, astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este într-o situație de pace și nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al Ucrainei.

În continuare, așa tot cum am spus mai devreme, pentru a angaja o țintă aeriană este nevoie de un anumit timp care presupune detecție, identificare, clasificare, luarea deciziei pentru combatere și angajarea acesteia. Timpul la dispoziție pe care l-am avut – patru minute – a fost extrem de scurt.

Da, vă informez că în cadrul Ministerului Apărării Naționale este o preocupare permanentă pentru adaptarea cadrului legislativ aplicabil pe timp de pace, pentru că suntem pe timp de pace, pentru a putea angaja și limita astfel de situații, cum este a fost cea din această noapte.

În primul rând, așa cum am menționat, suntem într-o perioadă de pace. Nu putem să amplasăm sisteme militare în orice loc de pe teritoriul național, deci trebuie să avem acordul proprietarilor terenurilor, ale autorităților și ale autorităților le avem pentru a amplasa astfel de sisteme. Astfel de sisteme care au o rază de acțiune limitată, de la 1,5 km până la 6 km

Deci nu poți acoperi întreaga graniță. Ai nevoie de mult mai multe sisteme ca să poți să acoperi întreaga suprafață. Ca să poți să creezi acea perdea prin care nu poate pătrunde nimic, ai nevoie de mult mai multe sisteme și sistemele trebuie să poată să acopere înălțimile mici până la înălțimile mari”, a afirmat Maxim.