În ce situații îți poate fi confiscată mașina? Codul Rutier prevede reguli clare. Poliția poate dispune mai multe măsuri

Poliția Rutieră nu poate confisca o mașină „după bunul plac”, iar măsura confiscării este una excepțională, strict reglementată de Codul Rutier și de regulamentul de aplicare. Confiscarea nu este aceeași măsură cu ridicarea vehiculului sau imobilizarea lui pe loc, iar diferențele sunt importante pentru șoferi.

Șoferii riscă să rămână fără mașină în mai multe situații

În primul rând, trebuie înțeles că poliția poate dispune trei tipuri principale de măsuri asupra unui vehicul: imobilizarea, ridicarea și confiscarea. Imobilizarea este o măsură temporară, prin care mașina este blocată și nu mai poate fi deplasată până la remedierea situației sau până la finalizarea constatărilor. Ridicarea vehiculului apare frecvent în cazuri de parcare neregulamentară și presupune transportarea mașinii într-un spațiu special amenajat. Confiscarea, în schimb, înseamnă trecerea bunului în proprietatea statului și este aplicată doar în situații expres prevăzute de lege.

Conform legislației rutiere actualizate în 2026, poliția poate dispune confiscarea mașinii în principal atunci când aceasta este folosită ca mijloc de comitere a unor fapte contravenționale sau când anumite echipamente ilegale sunt montate sau utilizate pe vehicul, potrivit OUG 195/2002.

De exemplu, sunt supuse confiscării dispozitivele de avertizare luminoasă și sonoră folosite ilegal pe mașini neautorizate, precum și aparatele care perturbă funcționarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului, cum ar fi detectoarele sau bruiajele radar. Aceste măsuri sunt prevăzute explicit în reglementările privind sancțiunile contravenționale din legislația rutieră, unde se stabilește că poliția rutieră poate dispune confiscarea odată cu procesul-verbal de contravenție.

O altă situație în care poate interveni confiscarea vizează vehiculele cu tracțiune animală, atunci când acestea circulă pe drumuri publice unde accesul este interzis sau pe trasee nepermise de autoritățile locale. În astfel de cazuri, legea prevede că bunul poate fi confiscat și predat autorităților administrației publice locale pentru valorificare, conform procedurilor legale. Deși acest caz nu se referă la autoturismele obișnuite, el face parte din categoria situațiilor în care bunul utilizat ilegal în trafic poate fi retras definitiv din posesia proprietarului.

„(1) Mijloacele speciale de avertizare luminoase și sonore, precum și dispozitivele care perturbă funcționarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului confiscate, în condițiile legii, se predau la serviciul poliției rutiere pe raza căreia a fost constatată fapta.

(2) Plăcuțele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare confiscate în condițiile legii se predau la serviciul poliției rutiere pe raza căruia a fost constatată fapta pentru a fi trimise autorității competente care le-a eliberat.

(3) Vehiculele cu tracțiune animală confiscate în condițiile legii se predau autorităților administrației publice locale, pe bază de proces-verbal, în vederea transmiterii acestora spre valorificare, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/1999, republicată”, arată Art. 215.

Confiscarea nu se aplică pentru abateri obișnuite, ci doar în situații agravate

În practică, pentru autovehiculele personale, confiscarea nu se aplică pentru abateri obișnuite precum viteza, parcarea neregulamentară sau lipsa unor documente, ci doar în situații agravate sau când vehiculul este implicat direct în încălcări specifice prevăzute de lege. În majoritatea cazurilor, șoferii primesc amenzi, puncte de penalizare, suspendarea permisului sau, în cazuri mai grave, reținerea certificatului de înmatriculare, nu confiscarea mașinii.

De asemenea, este important de făcut distincția între confiscare și imobilizarea vehiculului. Poliția rutieră poate imobiliza o mașină atunci când există un risc imediat sau o încălcare care împiedică circulația în siguranță, de exemplu un vehicul cu defecțiuni tehnice grave sau fără drept legal de circulație. Această măsură este temporară și se ridică după remedierea situației, spre deosebire de confiscare, care este definitivă.

O altă măsură des întâlnită este ridicarea mașinilor parcate ilegal, în special în orașe. Aceasta nu înseamnă pierderea proprietății, ci doar mutarea vehiculului într-un spațiu administrat de autorități, de unde poate fi recuperat după plata taxelor aferente.

În concluzie, poliția poate confisca o mașină în România în 2026 doar în cazuri strict prevăzute de lege, de regulă atunci când vehiculul este folosit pentru activități ilegale specifice sau este echipat cu dispozitive interzise. Pentru abaterile rutiere obișnuite, sancțiunile rămân în sfera amenzilor, punctelor de penalizare, suspendării permisului sau ridicării temporare a vehiculului, nu a confiscării.