Pilonul II, sub lupa CCR. Administratorii fondurilor explică de ce retragerea totală a banilor nu este posibilă

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a transmis Curții Constituționale un document amicus curiae prin care susține constituționalitatea legii privind plata pensiilor private. Actul, contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție, limitează retragerea la 30% din sumele acumulate în Pilonul II, restul urmând să fie plătit eșalonat. Legea afectează direct peste nouă milioane de participanți și ridică dezbateri privind dreptul de proprietate și rolul statului în reglementarea sistemului de pensii.

APAPR: Legea este o continuare firească a cadrului legal existent

În documentul depus la CCR, APAPR precizează că intervenția sa are un caracter strict informativ și de sprijin al actului de justiție, fără a solicita calitatea de parte în proces. Asociația spune că scopul demersului este de a oferi Curții elemente juridice, tehnice și economice necesare pentru evaluarea corectă a legii.

Reprezentanții administratorilor fondurilor de pensii private susțin că dreptul de proprietate al participanților asupra activelor din fonduri este unul reglementat, nu absolut, și are ca finalitate exclusivă obținerea unei pensii suplimentare, nu o retragere integrală a economiilor.

Potrivit APAPR, legea nu schimbă regulile în timpul jocului, ci reprezintă o etapă previzibilă a sistemului legislativ în domeniu. De la înființarea Pilonului II, normele au prevăzut că banii acumulați trebuie să asigure venituri lunare suplimentare la pensia publică, nu sume unice disponibile imediat după pensionare.

Asociația mai arată că plata integrală sau eșalonată pe maximum cinci ani, reglementată anterior prin legile 411/2004 și 204/2006, a fost o soluție provizorie, aplicată până la apariția unei legi speciale. Actualul act normativ vine, în opinia APAPR, să consolideze cadrul legal și să ofere stabilitate beneficiarilor.

Argumentele juridice și economice invocate în sprijinul legii referitoare la pensiile private

În memoriul adresat CCR, administratorii fondurilor afirmă că legea urmărește obiective de interes public precum stabilitatea socială, protejarea veniturilor pe termen lung și sustenabilitatea macro-financiară. În acest sens, măsurile adoptate ar fi proporționale și conforme cu prerogativele statului de a reglementa domeniul pensiilor.

De asemenea, APAPR susține că prevederile privind separarea entităților de administrare și plată sunt decizii de politică publică permise legiuitorului. Acestea nu afectează substanța drepturilor patrimoniale, fiind conforme cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Un alt argument adus este acela că legea asigură o mai mare protecție a drepturilor participanților, comparativ cu regimul actual. Plata lunară a unei pensii stabile, continuarea investirii sumelor acumulate și aplicarea unui tratament fiscal mai avantajos sunt enumerate printre beneficiile noului sistem.

În concluzie, APAPR cere Curții Constituționale să confirme că legea respectă prevederile constituționale, încadrează reglementările în marja de apreciere a Parlamentului și trece testul proporționalității.

La sfârșitul lunii august 2025, fondurile de pensii administrate privat gestionau active nete de aproximativ 186 de miliarde de lei, în beneficiul a peste nouă milioane de români. Până în prezent, s-au efectuat plăți totale de 5,46 miliarde de lei către aproximativ 361.000 de participanți și beneficiari.

Sesizarea Înaltei Curți: Încălcarea dreptului la proprietate și a principiului egalității

Pe 16 octombrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a depus la CCR o sesizare de neconstituționalitate împotriva aceleiași legi, la doar o zi după ce Parlamentul a adoptat-o. Instanța supremă invocă posibila încălcare a dreptului la proprietate privată și a principiului egalității în drepturi, ambele garantate de Constituție.

Judecătorii consideră că prevederile legii afectează libertatea contractuală și limitează în mod disproporționat dreptul de proprietate al participanților la fondurile private.

Potrivit sesizării semnate de președinta ICCJ, Lia Savonea, „sumele acumulate în Pilonul II de pensii sunt proprietate privată a participanţilor, recunoscută expres prin legea privind fondurile de pensii administrate privat”.

Criticile aduse mecanismului de plată a pensiilor private

Instanța supremă susține că, prin noile reglementări, accesul participanților la propriile fonduri este restricționat în mod excesiv. Printre argumentele aduse, ICCJ menționează că obținerea unei pensii private devine condiționată de semnarea unui contract de plată, iar retragerea integrală a banilor este împiedicată.

De asemenea, cuantumul pensiei lunare ar fi limitat prin reglementare, nu stabilit liber prin acordul părților, ceea ce ar reprezenta o intervenție nejustificată a statului în drepturile patrimoniale ale contribuabililor.

Sesizarea invocă, de asemenea, încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a încrederii legitime, întrucât participanții au contribuit ani de zile în baza unei legislații care le permitea să își retragă integral sumele acumulate.

Conținutul noii legi a pensiilor private și regulile de aplicare

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, cu 178 de voturi pentru, 64 împotrivă și 22 de abțineri. Documentul introduce modificări semnificative privind modul de accesare a fondurilor acumulate în Pilonul II și III.

Conform noilor prevederi, participanții la fondurile private vor putea retrage, la momentul pensionării, maximum 30% din suma totală economisită. Restul banilor va fi distribuit lunar, timp de cel mult opt ani sau, opțional, pe durata vieții.

Excepții de la regulă sunt prevăzute pentru persoanele diagnosticate cu afecțiuni oncologice, care pot solicita retragerea integrală a fondurilor, precum și pentru cei care au acumulat sume mai mici decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare.

Textul legii stipulează:

„Membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare. Prin excepție, bolnavul cu afecțiuni oncologice poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică”.

Legea mai stabilește că pensia privată se va plăti lunar, prin serviciu poștal sau bancar, conform contractului de plată încheiat între beneficiar și furnizorul de pensii. În cazul în care beneficiarul își schimbă domiciliul în străinătate, plata va putea fi efectuată în moneda locală sau într-o altă monedă convenită.

Un sistem cu două tipuri de fonduri de plată

Actul normativ introduce și o nouă arhitectură instituțională pentru sistemul de plată. Vor exista două tipuri de fonduri: cele de tip retragere programată, care vor efectua plăți pe o perioadă determinată, și cele de tip pensie viageră, destinate acordării unei pensii lunare pe întreaga durată a vieții beneficiarului sau a supraviețuitorului acestuia.

Scopul declarat al legii este crearea unui sistem mai stabil și mai predictibil pentru plata pensiilor private, reducerea riscului investițional și consolidarea protecției financiare a participanților pe termen lung.

Memoriul transpmis de APAPR:

Sesizarea depusă de către ÎCCJ: