Pensii uriașe pentru magistrați: 3.175 dintre ei primesc peste 5.000 de euro, dar nu au cotizat la sistemul de pensii publice

Mii de foști magistrați din România primesc pensii foarte mari, chiar dacă nu au contribuit la sistemul public. Diferențele dintre pensiile lor și cele ale oamenilor obișnuiți sunt enorme, conform datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

3.175 de magistrați primesc pensii de peste 5.000 de euro fără să fi cotizat

3.175 de foști magistrați nu au plătit contribuții la sistemul public de pensii, dar primesc lunar, în medie, peste 5.000 de euro (25.377 de lei), arată datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

Luna trecută, 5.733 de foști magistrați au încasat pensii speciale. Dintre aceștia, doar 2.558 au contribuit la sistemul public, iar 3.175 primesc bani direct din bugetul de stat, adică din taxele plătite de toți românii.

Pensia medie, luna trecută, a fost de 25.377 de lei (peste 5.000 de euro), deși, calculând doar ce le-ar fi revenit pe baza contribuțiilor lor, ar fi trebuit să primească puțin peste 7.500 de lei. Legea nr. 303/2022 prevede că foștii magistrați primesc, pe lângă ce le-ar reveni prin contribuții, încă 22.194 de lei lunar din bugetul statului.

Ca să facem pensiile mai echitabile și la cererea Comisiei Europene, România a promis prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) să reformeze pensiile magistraților. Totuși, după mai multe amânări, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au respins această reformă.

CCR a decis că legea pensiilor speciale este neconstituțională

Vă reamintim că luni, 20 octombrie, CCR a emis o hotărâre privind pensiile magistraților. CCR a acceptat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu o majoritate de 5 voturi „pentru”, hotărând astfel că legea este neconstituțională.

Surse politice susțin că judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihai Busuioc, Mihaela Ciochină și Bogdan Licu s-au pronunțat în favoarea admiterii sesizării ÎCCJ. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu fusese amânată de CCR de două ori, până la decizia luată luni.

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – ADMITERE”.

Legea nu a fost respinsă pentru conținutul său, ci din considerente de formă: Guvernul nu a cerut avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru versiunea finală a proiectului. CCR amânase de două ori soluționarea obiecției de neconstituționalitate privind Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, până la pronunțarea hotărârii de luni.