Bolojan vrea vârstă normală de pensionare, de 65 de ani, și un plafon rezonabil, de cel mult 70% din ultimul salariu

Bolojan vrea vârstă normală de pensionare, de 65 de ani, și un plafon rezonabil, de cel mult 70% din ultimul salariu

SURSA FOTO: Facebook, Guvernul României - Ilie Bolojan

Publicat de Georgiana-Natalia la 26 octombrie 2025, 22:56

Premierul Ilie Bolojan și președintele USR, Dominic Fritz, au vorbit despre pensiile speciale și despre reformele economice. Bolojan a avertizat că întârzierea lor poate afecta bugetul, iar Fritz a reamintit că decizia CCR privind pensiile magistraților trebuie analizată atent.

Întârzierea reformelor poate pune în pericol bugetul și investițiile în 2026

Premierul Ilie Bolojan a reamintit că întârzierea reformelor ar putea destabiliza economia și a explicat cum vede corectarea problemelor din sistemul de pensii speciale. Când a fost întrebat despre relația cu PSD și dificultățile din coaliție, el a spus că obiectivele economice trebuie să fie mai importante decât jocurile politice.

Bolojan a avertizat că amânarea reformelor poate afecta stabilitatea bugetului țării. El a explicat că la sfârșitul anului trebuie aprobat bugetul și că acesta trebuie să fie solid. Orice întârziere în adoptarea legilor necesare, inclusiv reformele din administrația locală și centrală, ar crea riscuri. Dacă măsurile nu sunt adoptate la timp, anul bugetar 2026 ar putea fi afectat.

Premierul susține că proiectul aflat pe masa guvernului respectă deciziile Curții Constituționale și principiile europene.

„Am ținut cont de practica Curții Constituționale și de realitatea europeană. Reforma trebuie să asigure o vârstă normală de pensionare, de 65 de ani, și un plafon rezonabil, de cel mult 70% din ultimul salariu. Nicăieri în Europa nu există pensii mai mari”, a precizat Ilie Bolojan.

Oficialul a criticat modul în care vechea legislație prevedea pensii de 100% din ultimul salariu și o tranziție care s-ar fi întins până în 2063, afirmând că asemenea termene „absurde” demonstrează deconectarea de realitatea economică și că aplicarea lor ar fi echivalat cu o trădare a cetățenilor.

Premierul a atras atenția că, fără reforme, banii din taxe s-ar putea cheltui pe lucruri inutile și nu pe investiții. El a spus că oamenii nu ar fi mulțumiți să vadă impozitele lor folosite pentru salarii nejustificate în administrație, în loc să fie investite în proiecte de dezvoltare.

„La finalul anului trebuie să aprobăm bugetul, iar acest buget trebuie să stea pe baze solide. Orice tergiversare legată de legislația necesară, inclusiv reforma în administrația locală și cea centrală, ne duce într-o zonă riscantă. Dacă nu adoptăm la timp aceste măsuri, anul bugetar 2026 va fi compromis. Cetățenii nu cred că ar fi mulțumiți să vadă cum impozitele lor merg spre salarii nejustificate în administrație, în loc să fie folosite pentru proiecte de dezvoltare”, a subliniat Bolojan.

Ilie Bolojan a subliniat importanța disciplinei financiare și a responsabilității administrative, menționând că doar printr-o administrație publică eficientă România poate atinge obiectivele economice propuse.

„Nu putem susține la nesfârșit un sistem care consumă mai mult decât produce. Veniturile statului vin doar de la cei care lucrează, iar noi suntem pe penultimul loc în Europa la numărul de persoane active în economia reală”, a declarat premierul.

Bolojan a transmis că Guvernul își va continua eforturile de a informa publicul despre măsurile adoptate, chiar și atunci când acestea nu sunt populare, subliniind că responsabilitatea sa este de a fi sincer față de cetățeni pentru a asigura o economie sănătoasă și o administrație eficientă.

Motivarea CCR va arăta dacă problemele legii pensiilor magistraților sunt doar procedurale sau și de fond

Președintele USR, Dominic Fritz, a spus că, în cazul proiectului privind pensiile magistraților, respins de CCR, trebuie mai întâi citită motivarea deciziei ca să se înțeleagă dacă problema a fost doar de procedură, adică lipsa avizului de la CSM. El a precizat că există o întrebare: dacă CCR s-ar fi referit doar la acest aspect, probabil nu ar fi durat atât până să dea decizia.

Fritz a explicat că, atunci când proiectul a trecut de Guvern și Parlament, lumea s-a așteptat că toate condițiile erau îndeplinite. El a spus că nu a participat la verificarea dosarului punct cu punct, dar că faptul că cinci din nouă judecători CCR au considerat că avizul CSM nu era în regulă nu înseamnă că cei care au promovat legea au greșit complet, deoarece patru judecători au fost de partea lor.

El a recomandat să așteptăm motivarea oficială a CCR. Fritz a spus că, dacă problema e strict procedurală, ea poate fi ușor corectată, dar există îndoieli pentru că decizia nu a intrat încă pe fond, ceea ce ar putea însemna că, data viitoare, aceeași lege ar putea ridica și probleme de fond.

Întrebat la Antena 3 CNN ce s-a decis în coaliție despre asumarea răspunderii de către Guvern pentru un nou proiect privind pensiile magistraților, Fritz a spus că, deocamdată, nu există motivarea CCR, și de aceea există consens să se aștepte mai întâi această motivare pentru a vedea dacă problemele sunt doar procedurale sau și de fond.

„Eu nu am participat la nicio şedinţă în care am fi trecut prin dosar şi am bifat ce are şi ce nu are. Bineînţeles că în momentul în care a trecut de Guvern şi apoi şi în Parlament, lumea a aşteptat că îndeplineşte toate condiţiile. Dar încă o dată argumentul că acest aviz sau acel punct de vedere al CSM-ului a fost în regulă este unul legitim, că cinci din nouă judecători au considerat că nu, înseamnă că totuşi patru judecători CCR au considerat că cei care au avansat acest pachet de lege mai departe au avut perfectă dreptate.

Haideţi să aşteptăm exact motivarea. ce am spus noi este trebuie să vedem exact dacă problema a fost strict de procedură, strict pe lipsa acestui aviz pentru că astea se poate repara uşor. Există însă acest semn de întrebare dacă Curtea Constituţională s-ar fi legat doar de acest lucru, atunci poate n-ar fi aşteptat chiar atâta timp să ne spună. Şi faptul că încă nu au intrat pe fond este şi un semn întrebare dacă nu, data viitoare, pe aceeaşi lege, o să ridice anumite probleme de fond.

Momentan încă nu avem motivarea şi tocmai de aceea există un consens că trebuie să aşteptăm exact motivarea şi după aceea să vedem dacă sunt doar chestii procedurale sau dacă au ridicat şi probleme de fond”, a punctat Fritz.

Informații articol
Despre autor
Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.