Piața muncii încetinește în România. Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut în 2025

Piața muncii din România dă semne de temperare în 2025, după scăderea numărului de locuri de muncă vacante. Deși cererea de angajați rămâne ridicată în domenii-cheie și în marile centre economice, datele oficiale arată o diminuare a ritmului de recrutare comparativ cu anul anterior.

Piața muncii încetinește. Scădere a locurilor de muncă vacante în România

Piața muncii încetinește. Institutul Național de Statistică arată că, în 2025, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de aproximativ 31.000, în scădere cu 5.000 față de anul precedent.

Totodată, rata medie anuală a locurilor vacante a coborât la 0,60%, cu 0,10 puncte procentuale mai puțin, ceea ce indică o reducere a presiunii de recrutare pe piața muncii.

Cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante au fost înregistrate în sectoare strategice, precum:

-producția și furnizarea de energie (1,77%);
-administrația publică (1,21%);
-activitățile culturale și recreative (1,04%);
-transportul și depozitarea, dar și sectorul financiar (1,02%).

În același timp, industria prelucrătoare a concentrat aproape 18% din totalul locurilor vacante, adică aproximativ 5.600 de posturi.

Sectorul bugetar, principalul angajator

Aproape un sfert din locurile de muncă vacante au fost în sectorul public.

Cele mai multe posturi disponibile s-au regăsit în:

-administrația publică (3.300);
-sănătate și asistență socială (2.600);
-învățământ (1.100).
Această distribuție confirmă rolul important al statului în menținerea cererii de forță de muncă.

Domeniile cu cele mai puține locuri vacante

La polul opus, cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante au fost înregistrate în:

-alte activități de servicii (0,19%);
-industria extractivă (0,20%);
-tranzacții imobiliare (0,22%).

În aceste sectoare, numărul mediu anual al posturilor vacante a fost foarte redus, sub 100 de locuri pentru fiecare domeniu.

Comparativ cu anul anterior, cele mai mari scăderi ale locurilor vacante au fost consemnate în:

-industria prelucrătoare (-2.100 posturi);
-comerț (-800);
-sănătate și asistență socială (-700).

De asemenea, ratele locurilor vacante au scăzut puternic în domenii precum salubritate și gestionarea deșeurilor, activități culturale și sectorul financiar.

Creșteri punctuale în anumite domenii

Pe de altă parte, unele sectoare au înregistrat creșteri:

-activitățile profesionale, științifice și tehnice (+0,32 puncte procentuale și +500 locuri);
-sectorul energetic (+0,21 puncte procentuale);
-construcțiile (+200 locuri vacante).

Cea mai mare cerere de forță de muncă a fost pentru specialiști (grupa majoră 2), unde s-au înregistrat circa 9.100 de locuri vacante.

Pe locul următor se află lucrătorii din servicii (4.500 de posturi) și funcționarii administrativi, unde rata locurilor vacante a fost de 0,72%.

În schimb, cele mai puține oportunități au fost pentru lucrătorii din agricultură și pentru pozițiile de conducere.

București-Ilfov concentrează cele mai multe locuri vacante

La nivel regional, cea mai mare cerere de forță de muncă s-a înregistrat în București-Ilfov, unde rata locurilor vacante a ajuns la 0,98%, iar numărul acestora a fost de aproximativ 12.100, adică aproape 40% din totalul național.

Regiunile Nord-Vest, Centru și Sud-Muntenia au concentrat, de asemenea, un număr important de locuri vacante, în timp ce cea mai slabă activitate s-a înregistrat în Sud-Vest Oltenia.

Datele INS indică o ușoară răcire a pieței muncii, după perioada de creștere din anii anteriori.

Scăderea numărului de locuri vacante arată că angajatorii devin mai prudenți, în contextul incertitudinilor economice, însă cererea rămâne ridicată în sectoarele esențiale și în marile centre economice.