Piața muncii din Republica Moldova se restrânge. Veaceslav Ioniță: Salariul minim ar trebui să ajungă la 8.000 de lei

Piața muncii din Republica Moldova se restrânge. Veaceslav Ioniță: Salariul minim ar trebui să ajungă la 8.000 de lei

SURSA FOTO: Dreamstime - Angajat

Publicat de Alexandra Iana la 2 mai 2026, 14:00

Numărul persoanelor ocupate și al tinerilor activi economic este în scădere constantă în Republica Moldova, în timp ce migrația și dezechilibrele demografice pun presiune pe piața muncii. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că, fără măsuri concrete, inclusiv majorarea salariului minim, tendințele negative se vor accentua.

Numărul persoanelor ocupate s-a înjumătățit în ultimele decenii

Datele analizate de expertul economic al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, arată o scădere continuă a populației ocupate în Republica Moldova.

Dacă în 1990 erau aproximativ 1,6 milioane de persoane angajate, numărul acestora a coborât la 1,4 milioane în 2000, la 949 de mii în 2010 și la 834 de mii în 2020. Pentru 2025, estimările indică aproximativ 774 de mii de persoane ocupate.

Această evoluție reflectă atât migrația forței de muncă, cât și transformările structurale din economie.

Economia neobservată rămâne o problemă majoră

Structura ocupării s-a modificat semnificativ în ultimele decenii. În 1990, din totalul persoanelor ocupate, aproximativ 1,2 milioane aveau contracte de muncă, iar peste 380 de mii activau în economia neoficială.

În prezent, din cele aproximativ 774 de mii de persoane ocupate, circa 640 de mii lucrează oficial, iar aproximativ 134 de mii în economia neobservată.

„Avem o scădere a numărului de persoane ocupate, iar creșterea numărului celor salariați oficial nu compensează această tendință. În ultimii cinci ani, numărul celor angajați oficial a crescut cu peste 38,4 mii, iar al celor care activează neoficial cu 86,6 mii, însă numărul persoanelor antrenate în economia reală este astăzi de două ori mai mic decât acum 35 de ani”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Domeniile cu cele mai multe locuri de muncă

Potrivit analizei, cele mai multe locuri de muncă formale sunt concentrate în câteva sectoare-cheie ale economiei.

Agricultura rămâne principalul angajator, cu aproximativ 76 de mii de persoane, urmată de construcții, cu peste 50.000 de angajați. Sectorul HoReCa contribuie și el la ocuparea forței de muncă, însă la un nivel mai redus.

Migrația accentuează deficitul de forță de muncă

Un alt factor major care influențează piața muncii este migrația.

În 2015, aproximativ 610 mii de persoane apte de muncă se aflau peste hotare. Până în 2025, numărul acestora a crescut la 923 de mii, ceea ce accentuează deficitul de forță de muncă din țară.

Dezechilibrul demografic devine tot mai vizibil

Datele indică și o schimbare semnificativă în structura populației.

În 2015, în Republica Moldova erau 402 mii de tineri cu vârste între 15 și 24 de ani și 327 de mii de persoane de peste 65 de ani.

În 2025, situația s-a inversat: numărul persoanelor de peste 65 de ani a crescut la 436 de mii, în timp ce tinerii au scăzut la 238 de mii.

„Această stare de lucruri arată că în Republica Moldova avem tot mai mulți oameni cărora trebuie să li se plătească pensii și tot mai puțini tineri care să muncească și să plătească taxe și impozite”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Diferențe majore de salarii între cele două maluri ale Nistrului

Analiza evidențiază și discrepanțe importante în ceea ce privește veniturile salariale.

În 2015, salariul mediu era de 4.538 de lei pe malul drept și de 6.455 de lei pe malul stâng. În 2025, salariul mediu a ajuns la 15.472 de lei pe malul drept și la 7.858 de lei pe malul stâng.

Pentru 2026, estimările indică 17.174 de lei pe malul drept și 8.004 lei pe malul stâng, ceea ce înseamnă că salariile din stânga Nistrului sunt de peste două ori mai mici.

Crește numărul angajaților cu salarii mari

În paralel, se observă o creștere semnificativă a numărului de persoane cu venituri ridicate.

Dacă în 2015 existau doar 3.800 de persoane cu salarii de peste 1.000 de euro lunar, în 2020 numărul a ajuns la 26.100, iar în 2025 la 122,6 mii.

Dintre aceștia, 16.200 câștigă peste 2.000 de euro lunar. Pentru 2026, estimările arată că aproximativ 142 de mii de persoane vor avea venituri de peste 1.000 de euro, dintre care peste 20.000 vor depăși pragul de 2.000 de euro.

În același timp, numărul persoanelor cu venituri oficiale de peste un milion de lei anual a crescut puternic, de la 1.017 în 2015 la peste 10.000 în 2025.

Salariul minim, sub standardele europene

În ceea ce privește salariul minim, expertul consideră că nivelul actual este insuficient raportat la media salariilor și la standardele europene.

Pentru 2026, salariul minim este estimat la aproximativ 6.300 de lei, ceea ce reprezintă doar 36,7% din salariul mediu.

„Republica Moldova, dacă își dorește cu adevărat integrarea în Uniunea Europeană, trebuie să-și facă un plan clar prin care salariul minim, raportat la salariul mediu, să ajungă cel puțin la 50%. Conform acestui standard, în 2026 salariul minim ar fi trebuit să fie de cel puțin 8.000 de lei”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

Concluzie

Datele analizate arată o piață a muncii aflată sub presiune, marcată de scăderea populației active, migrație și dezechilibre demografice.

În acest context, creșterea salariului minim și stimularea ocupării formale ar putea deveni elemente esențiale pentru stabilizarea economiei și pentru apropierea de standardele europene.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.