Previziunile Colliers s-au adeverit în linii mari în ce privește piața imobiliară din România
Piața imobiliară din România a fost evaluată la final de an de consultanții Colliers, care au analizat corelarea dintre prognozele realizate la începutul anului și evoluțiile reale.
Unele riscuri macroeconomice anticipate, precum încetinirea economiei, instabilitatea politică sau cererea externă mai slabă, s-au concretizat, influențând anumite sectoare. În același timp, alte segmente, în special piața industrială, au înregistrat performanțe peste estimările inițiale, confirmând atractivitatea României pentru activități logistice și de producție.
Laurențiu Lazăr, Managing Partner la Colliers România, explică:
„În așteptarea raportului deja tradițional privind tendințele noului an, pe care urmează să îl lansăm în aproximativ o lună, ne-am propus să evaluăm cât de bine s-au aliniat previziunile noastre cu evoluțiile reale ale anului 2025. Per ansamblu, direcția anticipată a fost corectă, chiar dacă amploarea unor schimbări a depășit așteptările inițiale – în bine sau în rău. De exemplu, estimam o temperare a dinamicii economiei, la puțin peste 2%, însă pare că vom încheia anul mai degrabă în jurul valorii de 1%. Această evoluție a fost influențată de un context politic intern instabil, de cererea externă destul de slabă și de măsurile de corecție fiscală – factori pe care îi anticipasem încă de la începutul anului”.
Context macroeconomic și infrastructură: direcții corecte, amplitudine diferită
Pe parcursul anului 2025, piața imobiliară a trebuit să se adapteze la schimbări rapide, multe dintre acestea imprevizibile. Unele evoluții au fost ușor de anticipat, precum mediul geopolitic volatil sau aderarea României la spațiul Schengen. În schimb, capacitatea economiei de a reacționa la instabilitate și la cererea externă redusă a fost esențială.
Previziunile Colliers privind vulnerabilitatea economiei la cererea externă, deficitul fiscal ridicat și instabilitatea politică s-au confirmat, toate aceste aspecte amplificând încetinirea creșterii economice. În ceea ce privește infrastructura, ritmul lucrărilor a fost mai lent decât se anticipa, întârzierea banilor europeni și birocrația administrativă afectând progresul proiectelor de dezvoltare și deviant scenariul inițial al consultanților.
Aceste evoluții arată că piața imobiliară a fost influențată nu doar de factorii economici tradiționali, ci și de aspectele geopolitice și administrative, cu impact direct asupra ritmului de dezvoltare al sectoarelor cheie.
Piața imobiliară, birouri: cererea redusă accentuează diferențele între clădiri
Sectorul birourilor a fost puternic influențat de incertitudinile economice și politice, ceea ce a determinat companiile să amâne deciziile privind închirierea de spații noi. Acest context a redus cererea și a menținut tranzacțiile la un ritm lent, conform estimărilor Colliers.
În același timp, diferențele dintre clădirile moderne și eficiente energetic și cele cu specificații tehnice învechite s-au accentuat. Spațiile de calitate, bine amplasate, au devenit tot mai rare, ceea ce subliniază importanța selecției stricte a investițiilor și a relocărilor de birouri.
Aceste tendințe confirmă previziunile Colliers, potrivit cărora segmentul de birouri va continua să fie marcat de polarizare, cu accent pe clădirile premium, în timp ce spațiile mai vechi vor resimți presiunea cererii reduse și a livrărilor limitate.
Industrial: un an peste așteptări în piața imobiliară
Sectorul industrial a depășit previziunile inițiale, susținut de cererea solidă și de relocările de activitate în România. Silviu Pop, Director ECE & România Research la Colliers, explică:
„În cazul spațiilor industriale am fost, de fapt, mai conservatori decât realitatea. Ne așteptam la un an ușor temperat, deși în continuare foarte bun, mai ales față de perioada pre-pandemie, pe fondul unei cereri externe mai slabe. În realitate, dacă ritmul din primele trei trimestre s-a menținut și în ultimele luni, 2025 s-ar putea încheia la un nivel record. Concentrarea mai mare a tranzacțiilor din domeniul logisticii sugerează că anul a adus în centrul atenției mai degrabă chiriași care se orienteazăcătre povestea consumatorului român, care a fost foarte de succes în ultimii ani”.
Rezultatele confirmă faptul că sectorul industrial rămâne cel mai dinamic segment al pieței, cu un interes crescut pentru extinderea activităților în România și pentru relocările de logistică, tendințe deja prefigurate la începutul anului.
Retail: livrările noi respectă estimările
Piața de retail a înregistrat aproximativ 200.000 de metri pătrați de spații noi livrate în 2025, în linie cu previziunile Colliers și peste media ultimului deceniu. Acest volum a ridicat stocul total de retail modern la peste 5 milioane de metri pătrați, consolidând maturizarea pieței.
Creșterea consumului, în special pe segmentele de fashion și încălțăminte, alături de extinderi semnificative, cum sunt Mall Moldova Iași sau reconfigurarea Agora Arad, a susținut evoluția pozitivă a sectorului. Interesul pentru retail park-uri în orașe mici și medii indică, de asemenea, un potențial de dezvoltare pentru anii următori, România situându-se încă sub nivelul altor piețe din regiune în ceea ce privește densitatea de retail.
Rezidențial: prețuri în creștere și cerere stabilă
Piața rezidențială a menținut o cerere constantă, în timp ce prețurile au continuat să crească, în ciuda dobânzilor ridicate și a contextului economic mai slab. În marile orașe, locuințele s-au scumpit semnificativ în ultimii șase ani, ceea ce a redus opțiunile accesibile în zonele centrale.
În București, înjumătățirea autorizațiilor de construire a limitat oferta de locuințe noi, exercitând presiune suplimentară asupra prețurilor. Accesul dificil la creditare și creșterea TVA-ului începând cu vara anului 2025 au afectat accesibilitatea, dar volumul tranzacțiilor a rămas relativ ridicat. În orașe precum Cluj, prețurile au continuat să crească, iar cererea de închiriere a crescut, mulți cumpărători amânând achiziția până la o eventuală stabilizare a condițiilor de finanțare.
Singura prognoză care nu s-a adeverit în 2025 a vizat revenirea românilor din diaspora. Datele oficiale arată că numărul celor care și-au stabilit domiciliul în țară a scăzut, influențat de calitatea redusă a serviciilor publice comparativ cu țările occidentale.
Silviu Pop subliniază:
„Este puțin probabil ca situația să se fi îmbunătățit în 2025, astfel că doar reforme accelerate și consecvente ar putea crea premisele unei reveniri mai ample a românilor din străinătate”.
