Piața HoReCa intră într-o zonă de risc major. Până la un sfert dintre restaurante ar putea dispărea în 2026: Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024, ceea ce la nivel macroeconomic indică o industrie în expansiune. Cu toate acestea, evoluția pozitivă a cifrei de afaceri ascunde o realitate mult mai dificilă, în care numărul unităților scade, marjele de profit se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la prețuri. Sectorul traversează astfel una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani.

La finalul anului 2024, în România existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa, însă estimările recente indică o scădere de cel puțin 10%. Această contracție are loc pe fondul creșterii costurilor operaționale și al limitărilor tot mai mari privind majorarea prețurilor, ceea ce pune presiune directă pe sustenabilitatea afacerilor din domeniu.

Numărul unităților HoReCa scade accelerat în 2026

La nivel sectorial, marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3-5%, în timp ce în cazul locațiilor bine administrate aceasta ajunge la 8-12%. În acest context, un restaurant aglomerat nu mai garantează automat o situație financiară sănătoasă, deoarece rentabilitatea nu mai este direct proporțională cu gradul de ocupare, potrivit unui comunicat transmis de IMM Club.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul evenimentului „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club.

Presiunile asupra industriei vin din mai multe direcții simultan

Presiunile asupra industriei vin din mai multe direcții simultan. Costul total al forței de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, ca urmare a majorării salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge în unele locații până la 50%. În același timp, prețurile au atins un prag dificil pentru consumatori, un prânz în marile orașe depășind 70 de lei. Traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 la 53 de lei.

Schimbări importante se observă și în comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele consumate în restaurante. Segmentul de delivery reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, comparativ cu 26% pentru restaurantele clasice, ceea ce confirmă transformarea acestui obicei din tendință în normă de consum.

În cadrul discuțiilor de la București, accentul s-a mutat de la creșterea accelerată la eficiență operațională, control financiar și diferențiere. Antreprenorii au abordat teme precum optimizarea procedurilor, gestionarea marjelor, digitalizarea, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe coerente pentru clienți, ca element esențial de fidelizare.

În ciuda avansului tehnologic, resursa umană rămâne principalul avantaj competitiv al industriei

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenor implicat în branduri precum Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a subliniat că, în ciuda avansului tehnologic și a automatizării, resursa umană rămâne principalul avantaj competitiv al industriei. În acest context, oamenii continuă să fie factorul decisiv în succesul afacerilor HoReCa.

„Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii”, a explicat Radu Tănase.

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al scăderii cererii. Această perspectivă accentuează incertitudinea din sector și riscurile legate de viabilitatea multor afaceri.

În ansamblu, concluzia trasată este că HoReCa nu mai funcționează într-un model în care simpla locație bună, un meniu extins sau gradul ridicat de ocupare asigură succesul. Supraviețuirea și dezvoltarea vor depinde de înțelegerea marjei reale, controlul costurilor, investițiile în personal și capacitatea de a oferi o experiență suficient de clară și atractivă încât clienții să revină constant.