Dan Nica explică de ce România se află între tranziția energetică și izolarea regională
Dan Nica subliniază pentru EVZ că evoluția prețurilor la energie electrică trebuie analizată în contextul mai larg al transformărilor prin care trece Uniunea Europeană în ultimii ani. Tranziția către surse regenerabile, tensiunile geopolitice și presiunile asupra rețelelor de producție și transport au transformat energia într-un subiect central al dezbaterilor publice, cu efecte directe asupra consumatorilor și mediului economic.
Pentru România, acest context general este amplificat de particularități structurale care mențin prețurile la un nivel ridicat. Țara se află frecvent printre statele cu cele mai mari tarife la energie electrică din Uniunea Europeană, iar această poziționare ridică probleme serioase atât pentru populație, cât și pentru competitivitatea companiilor.
Una dintre explicațiile esențiale ține de modul în care România este conectată la rețelele europene de transport al energiei. Lipsa unei interconectări eficiente cu vestul continentului limitează accesul la energie mai ieftină, produsă în cantități mari în zone cu dezvoltare accelerată a capacităților regenerabile.
„Sunt multe cauze care au un rol determinant. Una dintre acestea este lipsa interconectării cu Europa de Vest, în așa fel încât să putem avea acces la energie ieftină, având în vedere că acolo se produce multă energie în sistemele solare și eoliene.
Acest lucru se datorează în principal lipsei capacității de interconectare între Austria și Ungaria, dar și lipsei complete a interconectării între Austria și Slovacia. Bavaria este un producător de energie regenerabilă mai mare decât Spania. Astfel, zona noastră, România, Bulgaria, Grecia, funcționează ca o insulă”, a precizat europarlamentarul Dan Nica pentru EVZ.
Întârzieri în investiții și dependența de importuri de energie mai scumpe
Dan Nica atrage atenția că izolarea energetică nu este singurul factor care influențează negativ prețurile. O a doua problemă majoră este întârzierea punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție, într-un moment în care cererea rămâne ridicată, iar capacitățile vechi sunt retrase treptat din exploatare.
Dezvoltarea energiei solare și eoliene avansează mult mai lent decât ar fi fost necesar, iar proiectele de centrale pe gaze, menite să înlocuiască producția pe bază de cărbune, au întâmpinat întârzieri semnificative. Această combinație generează un deficit de energie pe piața internă, care este compensat prin importuri.
„O a doua cauză este întârzierea foarte mare în punerea în funcțiune a unor noi capacități. Aici mă refer atât la producția de energie de la soare, adică centralele care folosesc panouri solare, cât și cele care produc energie pe baza faimoaselor centrale eoliene.
De asemenea, vorbim și de întârzierile în construirea unor centrale pe gaze care să înlocuiască capacitățile scoase din funcțiune, și anume cele care funcționau pe cărbune. Avem un deficit important de energie pe piața din România. Astfel, s-a apelat la exporturi care vin din zone unde energia este mai scumpă. Aici mă refer la relația dintre Ungaria – Austria sau Bulgaria – Grecia”, a adăugat acesta.
Această dependență de importuri din regiuni cu prețuri mai ridicate amplifică presiunea asupra pieței interne și se reflectă direct în facturile plătite de consumatori.
Diferențe mari de preț la energie și limitele schemelor de sprijin
Potrivit lui Dan Nica, diferențele dintre România și vestul Europei sunt cuantificabile și relevante pentru înțelegerea situației actuale. Datele privind piața pentru ziua următoare indică un ecart semnificativ între prețurile practicate în România și cele din alte state membre.
„Pe 13 ianuarie, în România, prețul pentru ziua următoare era de 251 euro/MWh, mai scump cu 150 euro/MWh decât alte state din vestul Europei, precum Spania, Franța, Germania, și bineînțeles, țările din nordul Europei, Suedia sau Finlanda”, a explicat oficialul.
În acest context, măsurile de compensare și plafonare aplicate în România sunt considerate insuficiente pentru protejarea reală a consumatorilor vulnerabili. Comparativ cu alte state membre, sprijinul financiar acordat este mult mai redus, ceea ce limitează capacitatea gospodăriilor cu venituri mici de a face față costurilor.
„Măsurile actuale nu sunt suficiente. Uitați-vă la Grecia, care pentru persoanele vulnerabile oferă o schemă de compensare în valoare de 1.800 de euro pe an. Ei au reușit să ajute oamenii cu venituri mici, pentru care plata facturilor la energie este considerată o povară. Pentru cei care se află în aceeași situație în România, suma oferită este de 10 ori mai mică”, a declarat Dan Nica.
Inițiative europene și efectele economice ale prețurilor ridicate
Pentru reducerea acestor dezechilibre, Comisia Europeană a propus un set de măsuri structurale care vizează modernizarea și extinderea rețelelor de transport al energiei. Un element central este așa-numitul Grid Package, transmis deja Parlamentului European, care introduce conceptul de autostrăzi energetice.
„Prima măsură a fost luată. A fost trimis către Parlamentul European așa numitul <Grid Package>, adică pachetul de rețele, care va institui, pe de-o parte, faimoasele autostrăzi energetice. Acestea vor deveni importante pentru toți cei care își doresc să investească în sector și vor veni cu multe obligații din partea statelor membre de a prioritiza realizarea autostrăzilor energetice.
Dacă nu sunt prevăzute sau realizate investiții în acest sens, o condiție adoptată pentru prima oară de Comisie oferă posibilitatea autorităților europene de a lua decizia de construcție a autostrăzilor energetice, pentru a umple piesele lipsă din arhitectura rețelelor de mare capacitate de transmisie a energiei europene. Autostrăzile energetice sunt, de fapt, linii de transport de mare capacitate. Pentru România, existența acestora ar dispersa izolarea în care ne aflăm din punct de vedere energetic”, explică europarlamentarul.
Impactul prețurilor mari se extinde dincolo de gospodării și afectează profund economia. Costurile ridicate cu energia influențează direct competitivitatea firmelor, de la întreprinderi mici până la industrii mari consumatoare de electricitate.
„Impactul este considerabil în multe zone ale economiei din România. Populația este prima afectată pentru că oamenii sunt cei care trebuie să plătească în fiecare lună, indiferent dacă fac rost de bani sau nu, facturile la energie și la gaze. De asemenea, partea economică este afectată dramatic, chiar dacă vorbim de o brutărie sau de o firmă care produce aluminiu, ciment, oțel. În majoritatea cazurilor, ponderea energiei în costuri este mare, de 20%. Atunci, prețurile mari la energie vor face ca produsele să fie necompetitive, ceea ce înseamnă că vorbim de restrângerea producției.
Nu se poate vinde un produs care este mai scump decât altele similare pe piață, care vin din afara UE și nu sunt purtătoare de taxe. De aici au apărut și disponibilizări sau tot felul de nemulțumiri care au un efect direct negativ asupra oamenilor, dar și asupra economiei românești. Dacă PIB-ul României scade, este evident că și veniturile oamenilor vor scădea”, a adăugat Dan Nica.
