Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu amenință direct piața petrolului
Criza din Orientul Mijlociu amplifică riscurile pentru piața petrolului, iar oficialii din regiune avertizează că o prelungire a conflictului ar putea produce un șoc energetic global. Ministrul energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, care este și director executiv al Qatar Energy, a transmis că situația actuală poate avea consecințe majore asupra economiei mondiale.
Oficialul a afirmat că toate economiile lumii sunt expuse unui risc major dacă tensiunile continuă, în special pentru că statele exportatoare din Golf ar putea fi nevoite să oprească producția. În acest scenariu, cotațiile petrolului ar putea urca până la 150 de dolari pe baril, potrivit informațiilor publicate de ft.com.
Qatar, al doilea mare producător mondial de gaz natural lichefiat (GNL), se află deja într-o situație excepțională din punct de vedere contractual și operațional. Statul din Golf a invocat forță majoră în această săptămână după o grevă izbucnită la uzina energetică din Ras Laffan, una dintre cele mai importante infrastructuri de export ale țării.

„Toți cei care nu au solicitat forță majoră, ne așteptăm să o facă în următoarele zile, dacă situația continuă. Toți exportatorii din regiunea Golfului vor trebui să solicite forță majoră. Dacă nu o fac, la un moment dat vor plăti legal răspunderea pentru aceasta, iar aceasta este alegerea lor”, a spus Kaabi.
Închiderea Strâmtorii Ormuz provoacă reduceri de producție și scumpirea petrolului
Blocajele apărute în transportul energetic din Golf au început deja să afecteze fluxurile de petrol și gaze către piețele internaționale. Războiul din Orientul Mijlociu a dus aproape la închiderea Strâmtorii Ormuz, după amenințările Iranului la adresa traficului maritim din zonă.
Această rută maritimă este una dintre cele mai importante pentru exporturile globale de petrol, iar blocarea ei a redus semnificativ transporturile din regiunea care concentrează o mare parte din producția mondială. Ca urmare, cotațiile petrolului la bursa de la Londra au crescut până aproape de 93 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani.
În paralel, unele state din regiune au început să reducă producția pentru a gestiona blocajele logistice și creșterea stocurilor. Potrivit unei surse apropiate situației, Kuweitul a redus producția cu aproximativ 100.000 de barili pe zi începând de sâmbătă dimineața, iar reducerea ar urma să fie triplată în ziua următoare.
Reducerea producției va continua gradual în funcție de nivelurile de stocare și de situația navigației prin Strâmtoarea Ormuz. Pentru Kuweit, situația este cu atât mai complicată cu cât această rută reprezintă singura cale de export pentru petrolul produs în țară.
Exportatorii din Golf caută rute alternative pentru a menține fluxul de petrol
În fața riscurilor logistice majore, unele state încearcă să mențină exporturile de petrol prin rute alternative. Emiratele Arabe Unite folosesc infrastructura care ocolește Strâmtoarea Ormuz pentru a asigura aprovizionarea piețelor internaționale.
În luna ianuarie, Emiratele au produs peste 3,5 milioane de barili de petrol pe zi. Compania națională Adnoc operează o conductă strategică ce poate transporta aproximativ 1,5 milioane de barili zilnic către portul Fujairah, situat pe coasta de vest a Emiratelor, evitând astfel punctul critic din Golf.
Reducerile de producție decise de Kuweit și alte state OPEC vin după măsuri similare adoptate în regiune. Irakul a început deja să scadă producția la începutul săptămânii, pe fondul umplerii rapide a depozitelor de petrol.
În același timp, Arabia Saudită a oprit cea mai mare rafinărie din țară, iar Qatar a închis cea mai mare instalație de export de gaze naturale lichefiate din lume după atacuri cu drone atribuite Iranului.
Avertisment: o criză energetică globală ar putea declanșa efecte economice în lanț
Consecințele unei astfel de crize energetice ar putea fi dramatice pentru economia globală, avertizează oficialii din sectorul energetic. Ministrul energiei din Qatar a explicat că impactul creșterii petrolului și al întreruperilor de aprovizionare s-ar răsfrânge rapid asupra producției industriale și a comerțului global.
„Acest lucru va duce la prăbușirea economiilor lumii. Dacă acest război continuă câteva săptămâni, creșterea PIB-ului la nivel mondial va fi afectată. Prețul energiei pentru toți va crește. Va exista o penurie a anumitor produse și va exista o reacție în lanț a fabricilor care nu pot aproviziona”, a adăugat el.
Situația este complicată și în Kuweit, unde compania Kuwait Petroleum a declarat forță majoră pentru vânzările de petrol și produse rafinate. Clauza juridică permite companiei să nu își respecte obligațiile contractuale în contextul unor circumstanțe independente de voința sa.
În luna ianuarie, Kuweitul producea aproximativ 2,57 milioane de barili de petrol pe zi, însă toate exporturile sale depind de tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz.
În paralel, liderii politici transmit mesaje diferite privind evoluția conflictului și impactul asupra petrolului. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat sâmbătă că se așteaptă ca prețurile țițeiului să scadă după finalul războiului, pe care l-a descris drept o incursiune minoră ce ar putea continua „pentru o perioadă scurtă de timp”.

