UPDATE 14:20 Precizările oficiale ale Euroins
Perchezițiile de astăzi împotriva foștilor angajați Euroins România (EIRO) coincid cu momentul în care Eurohold Bulgaria AD (Eurohold) și Euroins Insurance Group AD (EIG) au intentat o a doua acțiune de arbitraj internațional împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor Relative cu Investițiile (ICSID) din Washington.
Valoarea despăgubirilor solicitate statului român prin aceasta nouă cerere se ridică la suma de 575 de milioane de euro, iar în plus, și alte entități care au suferit pierderi s-au alăturat cazului pentru procedurile viitoare.
În urmă cu exact o lună, Centrul internațional pentru soluționarea litigiilor privind investițiile (ICSID / Centrul ICSID) de la Washington a respins cererea guvernului român de a înceta procedurile de arbitraj inițiate de Eurohold Bulgaria AD (Eurohold) și Euroins Insurance Group AD (EIG) cu privire la revocarea licenței Euroins România și declararea insolvenței acesteia de către autoritățile române.
Cu cele două proceduri de arbitraj intentate la Washington, valoarea totală a despăgubirilor solicitate statului român depășește acum 1 miliard de euro.
La aproape trei ani de la revocarea ilegală a licenței EIRO, organizată de un grup de înalți funcționari din cadrul ASF, care a dus la falimentul asigurătorului român, au fost adunate dovezi, fapte și cifre irefutabile că acest act al autorității de reglementare din România a încălcat legea și că Euroins România era pe deplin solvabilă la data retragerii licenței de funcționare (17 martie 2025).
Mai mult, toate previziunile speculative privind daunele și costurile uriașe pe care Euroins România ar trebui să le plătească în despăgubiri de asigurare s-au dovedit a fi manipulatoare, ceea ce confirmă în continuare faptul că ЕIRO era solvabilă și bine capitalizată la data la care licența sa a fost revocată, cu încălcarea unui număr de legi și reglementări.
Această constatare a fost confirmată la începutul anului 2023 de raportul actuarului profesionist independent angajat de acționari și BERD (un acționar al Euroins Insurance Group) pentru a efectua o evaluare tehnică independentă a EIRO înainte de data la care licența EIRO a fost revocată.
În loc să se concentreze pe rezolvarea acestei probleme în ultimii trei ani, așezându-se la masa negocierilor și discutând cu acționarii EIRO despre cum să protejeze interesele asiguraților și ale clienților prejudiciați din România, pentru care Eurohold și EIG au propus un plan specific, aceștia au asmuțit procurorii să percheziționeze sertarele și dulapurile care conțin obiecte personale ale cetățenilor români obișnuiți care au lucrat ca angajați la Euroins România.
Acest act nu este doar rușinos, ci și complet lipsit de sens din punct de vedere juridic – orice „dovadă” care ar putea fi găsită trei ani mai târziu în locuințele private ale cetățenilor români care au lucrat ca angajați obișnuiți ai Euroins România nu ar fi acceptată de nicio instanță.
Investigația privește infracțiuni de delapidare cu consecințe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și prezentarea cu rea-credință de date neadevărate privind condițiile economice sau juridice ale societății, respectiv ascunderea unor astfel de date.
Eurohold Bulgaria AD (Eurohold) și Euroins Insurance Group AD (EIG) precizează cu nu dețin ”14 birouri” în România, așa cum a fost comunicat de autorități, ci perchezițiile au loc la domicilii private.
Știrea inițială
Euroins se află sub lupa procurorilor
Ancheta urmărește activități derulate între 2017 și 2023, perioadă în care factori decidenți din patronatul Euroins, în calitate de administratori scriptici sau faptici, ar fi creat și coordonat mecanisme prin care resursele financiare ale companiei erau fraudate. Acțiunile ar fi fost realizate cu sprijinul unor membri ai conducerii executive și ai unor entități afiliate, în scopul decapitalizării societății prin reducerea drastică a fondurilor disponibile și a patrimoniului.
Potrivit anchetatorilor, mecanismul infracțional a inclus diminuarea, subevaluarea sau neplata abuzivă a obligațiilor față de asigurați. Resursele încasate de la clienți ar fi fost redirecționate către entități controlate de acționarii bulgari CAM și BKI, în timp ce despăgubirile erau neplătite abuziv, în contextul unei politici sistematice de neconstituire a rezervelor tehnice la nivel adecvat. În același timp, erau transmise raportări false către Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru a crea aparența că obligațiile contractuale sunt respectate.
„Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală efectuează, în cursul zilei de astăzi, 26 noiembrie 2025, percheziţii domiciliare în 12 locaţii din municipiul Bucureşti, respectiv în 2 locaţii din municipiul Târgu Mureş. Percheziţiile au loc la domiciliile a 10 persoane fizice (care au activat la nivelul conducerii superioare/executive a unei companii de asigurări, ER, în perioada relevantă cauzei) şi la sediile unor persoane juridice controlate în prezent de patronatul bulgar al societăţii”, a transmis Parchetul.
ASF a stabilit printr-o decizie din decembrie 2021 obligația Euroins de a prezenta trimestrial analiza rezervei de daună avizată
ASF a stabilit printr-o decizie din decembrie 2021 obligația Euroins de a prezenta trimestrial analiza rezervei de daună avizată. În ianuarie 2023, compania a transmis testele aferente rezervei pentru perioadele dintre decembrie 2021 și septembrie 2022, toate evidențiind subadecvări majore, între 235 milioane și 418 milioane de lei pentru clasa RCA. Aceste constatări au stat ulterior la baza deciziei ASF din martie 2023 de retragere a autorizației de funcționare, constatare a insolvenței și solicitare a deschiderii procedurii de faliment.
Raportul privind cauzele falimentului arată că rezerva RBNS de daună ar fi trebuit să ajungă la 1,7 miliarde lei, dar evidențele companiei o indicau la doar 683 milioane lei la momentul deschiderii procedurii de faliment, insuficiența depășind un miliard de lei.
„Cercetările vizează activitatea infracţională derulată, în intervalul 2017- 2023, de către factori decidenţi de la nivelul patronatului societăţii ER S.A., în calitate de administratori scriptici/faptici ai societăţii în cauză. Aceştia, acţionând şi cu sprijinul unor persoane de la nivelul conducerii superioare/executive a societăţii respective şi entităţilor afiliate, au creat, conceput, aplicat şi coordonat diverse mecanisme de fraudare a resurselor financiare ale companiei, acţionând în conivenţă cu scopul de a decapitaliza societatea respectivă (prin reducerea drastică a disponibilitaţilor băneşti şi patrimoniului aflat la dispoziţia acesteia)”, au explicat anchetatorii.
Politica sistematică de neconstituire a rezervelor tehnice era parte a unui mecanism care a afectat grav capacitatea financiară a societății
Procurorii arată că politica sistematică de neconstituire a rezervelor tehnice era parte a unui mecanism care a afectat grav capacitatea financiară a societății. Euroins avea peste 95% din portofoliu format din polițe RCA, mult peste media pieței, care nu depășea 50%. Rata combinată a daunei pentru RCA depășea 100%, ceea ce însemna că societatea plătea mai mult pentru daune și cheltuieli decât încasa din prime, generând pierderi tehnice persistente și crescând riscul de insolvență.
Conducerea și acționarii majoritari nu au luat măsuri pentru remedierea situației. În schimb, au continuat politica de subscriere care genera pierderi, menținând activitatea de emitere a polițelor RCA în condițiile în care compania nu mai avea capacitatea financiară necesară pentru a acoperi cererile de despăgubire. Principalul motiv invocat de procurori pentru continuarea vânzării de polițe la prețuri mici era intenția de a utiliza discreționar activele companiei prin transferarea resurselor către entități externe aflate sub controlul lor.
„Aceste aspecte au fost reţinute în Decizia din 17.03.2023 a ASF de retragere a autorizaţiei de funcţionare a ER, constatarea stării de insolvenţă şi promovarea cererii privind deschiderea procedurii falimentului. În plus, conform raportului privind cauzele şi împrejurările care au generat falimentul debitoarei ER S.A, la data deschiderii procedurii de faliment, rezerva RBNS de daune (acea parte din rezerva de daune a unei companii de asigurări care acoperă dosarele de daună deja declarate de către asiguraţi sau terţi păgubiţi, dar care nu au fost încă soluţionate şi plătite) ar fi trebuit să se ridice la nivelul sumei de 1,7 miliarde lei, conform rezultatelor inventarierii efectuate în procedură. Cu toate acestea, evidenţele societăţii, la data de 09.06.2023, consemnau o rezerva RBNS de doar 683 milioane lei – rezultând o rezervă inadecvată cu peste 1 miliard de lei, aceasta dovedindu-se chiar superioară inadecvării calculate de către ASF”, a subliniat sursa menționată.
Neplata daunelor stabilite de instanțe a dus la acumularea de penalități de 0,2% pe zi și la declanșarea executărilor silite
Reducerea obligațiilor față de asigurați s-ar fi realizat prin respingerea nejustificată a despăgubirilor, neplata obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești, neraportarea situației reale a dosarelor către ASF, precum și inventarierea neadecvată a dosarelor. Un control ASF asupra perioadei 2000–2021 a identificat peste 5800 de dosare respinse nejustificat, cu obligații de peste 60 milioane lei. Verificările au arătat că existau 36.707 litigii neraportate, dintre care peste 20.000 vizau executări silite.
Neplata daunelor stabilite de instanțe a dus la acumularea de penalități de 0,2% pe zi și la declanșarea executărilor silite, care au generat cheltuieli suplimentare. Penalitățile estimate în dosarele aflate pe rol la momentul falimentului depășeau 301 milioane lei, iar cheltuielile de executare treceau de 40 milioane lei. În această perioadă, Euroins a încasat din prime brute subscrise, în intervalul 2020–2023, suma de 6,9 miliarde lei.
„Factorii decidenţi de la nivelul patronatului societăţii ER SA (cu rol decizional major) nu au luat măsuri pentru remedierea politicilor societăţii în scopul prevenirii/diminuării acestor pierderi, ci au continuat să implementeze o politică de subscriere care a generat pierderi din ce în ce mai mari – aceştia creând o stare de fapt care a permis continuarea activităţii de subscriere de poliţe de asigurări, cu toate că ER nu mai avea capacitatea financiară pentru a acoperi toate cererile de despăgubire formulate în temeiul contractelor de asigurare”, au declarat procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Anchetatorii au identificat și alte operațiuni financiare derulate cu rea-credință
Între 2020 și 2023, ASF a efectuat opt acțiuni de control, constatând constant lipsa capitalului necesar pentru funcționare. Raportul final din 2023 indica un deficit de capital de 2,19 miliarde lei. După transmiterea raportului, acționarii CAM și BKI ar fi activat un mecanism de externalizare a resurselor financiare încă disponibile, anticipând pierderea controlului odată cu intrarea în insolvență. Au încheiat un nou acord de reasigurare cu o firmă afiliată, folosit ca justificare pentru transferul activelor, acord ce includea o clauză abuzivă care permitea reasigurătorului să rețină integral primele și să nu le returneze în caz de reziliere.
După retragerea autorizației Euroins, societatea afiliată de reasigurare a denunțat contractul, folosind clauza abuzivă, ceea ce a determinat transferul unor active în valoare totală de 1,567 miliarde lei, constând în disponibilități, titluri de valoare și creanțe din reasigurări.
Anchetatorii au identificat și alte operațiuni financiare derulate cu rea-credință, incluzând împrumuturi nerambursate, constituirea de provizioane pentru cesiuni neîncasate și nerecuperarea unor creanțe pentru servicii neexecutate. Aceste tranzacții au fost realizate cu entități afiliate controlate direct sau indirect de aceiași acționari, producând un prejudiciu de peste 75 milioane lei în scopul obținerii de foloase patrimoniale.
