Pensionarii din România pierd o pensie. Ajutoarele de sărbători nu acoperă pierderile din cauza inflației

Inflația afectează puternic veniturile pensionarilor din România, reducând semnificativ puterea de cumpărare a acestora. În 2026, autoritățile propun acordarea unor ajutoare financiare în două tranșe, pentru cei cu pensii mici. Măsura este însă criticată de analiști, care spun că sumele oferite nu compensează pierderile cauzate de creșterea prețurilor. În acest context, dezbaterea privind sustenabilitatea sistemului devine tot mai intensă.

Inflația reduce drastic veniturile reale ale pensionarilor, iar ajutoarele propuse nu compensează pierderile

Inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare a pensionarilor, iar măsurile punctuale propuse de autorități nu reușesc să compenseze pierderile reale resimțite de aceștia pe parcursul unui an.

Ministerul Muncii a pus recent în dezbatere publică un proiect de act normativ prin care pensionarii cu venituri de până la 3.000 de lei ar urma să primească un ajutor financiar în două tranșe, în aprilie și decembrie 2026. Sumele sunt diferențiate în funcție de nivelul veniturilor, variind între 600 și 1.000 de lei anual.

Analistul economic Adrian Negrescu susține însă că aceste ajutoare sunt insuficiente în raport cu efectele inflației asupra veniturilor reale ale pensionarilor.

„Pare că politicienii noștri cred că pensionarii vor să trăiască mai bine doar de Paște și de Crăciun și, mai mult chiar, le ajung câteva sute de lei. Măsura pregătită de Ministerul Muncii reprezintă un fel de ,,s-a dat, nu s-a luat” în versiunea 2026.

Dacă își doreau cu adevărat să îi ajute pe pensionarii afectați de inflație, de scăderea puternică a puterii de cumpărare, autoritățile le indexau pensiile, conform legii adoptate în anul electoral 2024. Și așa oamenii pierd, în medie, ca urmare a inflației o pensie din cele 12 anuale. Acesta este costul real al inflației”, a declarat Negrescu.

În opinia sa pentru Adevărul, soluția reală ar fi fost indexarea pensiilor în funcție de rata inflației, măsură care ar fi oferit o protecție constantă, nu doar sprijin punctual.

Ajutoarele pentru pensionari acordate în două tranșe și sursele de finanțare ridică semne de întrebare

Proiectul Ministerului Muncii stabilește acordarea unor sume diferențiate în funcție de venitul lunar al pensionarilor, acestea urmând să fie plătite automat prin casele de pensii.

Astfel, pensionarii cu venituri de până la 1.500 de lei ar urma să primească 1.000 de lei anual, cei cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei – 800 de lei, iar cei cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei – 600 de lei. Plata va fi împărțită în două tranșe egale, în aprilie și decembrie 2026.

În ceea ce privește sursele de finanțare pentru măsuri mai consistente, analistul Adrian Negrescu a indicat existența unor resurse bugetare utilizate ineficient.

„De unde bani pentru indexarea pensiilor? Din celebrul program Anghel Saligny, acolo unde continuăm să risipim 10 miliarde de euro anual pe tot felul de proiecte fanteziste, de la cămine culturale la stadioane și săli de sport. Nici măcar mult-lăudatele aducțiuni de gaze nu reprezintă, de fapt, un factor de creștere economică.

Fără studii de impact, toate aceste investiții sunt, în fapt, niște bani aruncați pe geam, în buzunarele clientelei de partid, pentru că prea puțini oameni din mediul rural își mai doresc să se conecteze la gaze, având în vedere costurile mari cu facturile. Pe ei i-a întrebat cineva dacă vor gaze la poarta casei, când ei n-au ce pune pe masă zi de zi?”, a explicat acesta.

Definiția veniturilor luate în calcul include pensiile din sistemul public și militar, precum și indemnizația socială pentru pensionari, iar ajutorul se acordă doar dacă veniturile cumulate nu depășesc pragurile stabilite.

Creșterea deficitului bugetar complică orice măsură de sprijin pentru pensionari

În paralel cu discuțiile despre sprijinul acordat pensionarilor, problema deficitului bugetar rămâne un factor major de presiune asupra politicilor economice.

Instituții precum BNR, FMI și Comisia Europeană au atras în repetate rânduri atenția asupra dezechilibrelor fiscale generate de creșterea rapidă a cheltuielilor permanente. Majorările de pensii și salarii au contribuit semnificativ la adâncirea deficitului, în lipsa unor venituri bugetare corespunzătoare.

Guvernatorul BNR a avertizat că finanțarea cheltuielilor permanente prin împrumuturi nu este sustenabilă pe termen lung.

„Nu poți construi stabilitate pe termen lung pe datorie”, a subliniat acesta.

La rândul lor, experții FMI au semnalat rigiditatea bugetului, dominat de cheltuieli sociale, și au recomandat temperarea creșterilor, alături de îmbunătățirea colectării veniturilor. Comisia Europeană a transmis mesaje similare, în contextul procedurii de deficit excesiv în care se află România.

Economiștii avertizează că majorările rapide devin greu de corectat ulterior

Specialiștii din domeniul economic atrag atenția că problema nu este doar nivelul pensiilor, ci ritmul în care acestea cresc în raport cu economia.

Ionuț Dumitru a explicat că dezechilibrul apare atunci când majorările sunt decuplate de productivitate și de capacitatea bugetului de a le susține.

„Atunci când creșterile sunt decuplate de performanța economică, ele devin nesustenabile”, a precizat acesta.

Cristian Păun a criticat deciziile de majorare accelerată, considerând că acestea au avut mai degrabă motivații politice decât economice, ceea ce a dus la un deficit structural dificil de corectat.

De asemenea, Adrian Codirlașu a avertizat că un deficit ridicat, alimentat de cheltuieli rigide, crește vulnerabilitatea României în fața fluctuațiilor externe și poate duce la costuri mai mari de finanțare și presiuni asupra monedei naționale.