Pensiile primarilor din România. Indemnizațiile ar putea fi eliminate. Unele erau și de 18.000 de lei

Pensiile speciale acordate primarilor, viceprimarilor și președinților de consilii județene sunt vizate de un nou proiect legislativ aflat în dezbatere la Camera Deputaților. Inițiativa urmărește eliminarea acestui drept prevăzut de Codul administrativ, argumentând presiunile financiare asupra bugetului și angajamentele României la nivel european.

Pensiile speciale pentru aleșii locali ar putea fi eliminate. Inițiativa și autorii proiectului

Pensiile speciale pentru aleșii locali sunt în centrul unui proiect de lege semnat de deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună. Propunerea prevede eliminarea completă a bazei legale care permite acordarea acestor indemnizații, prin abrogarea articolului 210 din Codul administrativ.

Textul oficial stipulează clar:

„Articolul 210 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.”

Inițiatorii consideră că eliminarea acestui articol este necesară pentru a reduce presiunea asupra finanțelor publice și pentru a alinia legislația românească la recomandările europene privind sustenabilitatea sistemului de pensii.

Ce prevede articolul vizat de abrogare

Articolul 210 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 stabilește dreptul primarilor, viceprimarilor și președinților sau vicepreședinților de consilii județene la o indemnizație pentru limită de vârstă după încheierea mandatului. Conform textului legal:

„Persoanele care începând cu anul 1992 au deţinut calitatea de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean şi care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare reduse aşa cum sunt prevăzute de legislaţia privind sistemul de pensii publice sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă”.

Indemnizația reprezintă o sumă lunară acordată celor care au exercitat funcțiile respective, fiind calculată pe baza duratei mandatelor și a cuantumului indemnizației brute aflate în plată.

Modalitatea de calcul a indemnizației pentru aleșii locali

Calculul pensiei speciale pentru aleșii locali se face prin multiplicarea numărului de luni de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară. Acest drept se aplică pentru maxim trei mandate, cu condiția ca cel puțin un mandat să fi fost complet.

Practic, cuantumul indemnizației crește proporțional cu experiența în funcțiile de conducere locală, ceea ce a dus la critici privind discrepanțele față de pensia medie a cetățenilor. În prezent, acest mecanism este suspendat, însă abrogarea sa este văzută ca un semnal politic.

Argumentele inițiatorilor proiectului care vizează pensiile speciale

Inițiatorii proiectului justifică propunerea prin contextul economic dificil și angajamentele României față de Uniunea Europeană. În expunerea de motive se precizează:

„O acţiune necesară şi urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României şi de obligaţiile asumate la nivel european”.

Ei oferă și un exemplu concret privind disproporția între pensiile speciale și media națională: un fost președinte de consiliu județean ar putea beneficia de o indemnizație lunară între 6.260 și 18.780 de lei, comparativ cu pensia medie de 2.816 lei.

Acest calcul subliniază impactul financiar și diferențele semnificative față de sistemul general de pensii, evidențiind necesitatea revizuirii legislației. Proiectul de lege menționează situația financiară a statului ca argument principal pentru eliminarea pensiilor speciale:

„Situaţia economică actuală impune Guvernului şi Parlamentului să adopte măsuri imediate şi decisive de limitare a cheltuielilor publice pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor. Ne confruntăm cu un deficit bugetar care a escaladat la un nivel de aproximativ 9% din PIB, în timp ce datoria publică a ajuns la peste 50% din PIB. (…)

În ciuda urgenţei fiscale, până în prezent, clasa politică şi coaliţia de guvernare au preferat să echilibreze bugetul prin măsuri de austeritate impuse cetăţenilor, recurgând la noi creşteri de taxe şi impozite, în loc să demonstreze o restrângere reală a cheltuielilor proprii ale statului.

Deşi abrogarea pensiilor speciale ale aleşilor locali nu ar avea un impact imediat de reducere a cheltuielilor bugetare curente (întrucât dreptul este suspendat), acest proiect de lege reprezintă un semnal politic esenţial şi absolut necesar transmis electoratului.

Prin tăierea acestui privilegiu care, deşi nu este în vigoare, este prevăzut de lege, clasa politică demonstrează, în sfârşit, că este într-adevăr pregătită să renunţe la propriile privilegii şi nu doar să pună povara deficitului creat doar pe umerii contribuabililor.

Dat fiind că acest drept nu este activ, el reprezintă, din punct de vedere tehnic şi financiar, cel mai simplu privilegiu de tăiat, devenind astfel testul de credibilitate al angajamentului asumat de a pune interesul public deasupra oricărei forme de sinecură”.

În acest context, Senatul va avea rolul de for decizional în adoptarea sau respingerea proiectului, urmând ca opinia publică și impactul financiar să fie evaluate înainte de implementarea finală.