Cererea de amânare a dosarului pensiilor speciale a fost respinsă la CCR
Pensiile speciale au devenit subiectul unui eveniment fără precedent la Curtea Constituțională. Fostul judecător Petre Lăzăroiu a explicat în cadrul unui interviu acordat Digi24 că nu există precedent ca plenul CCR să respingă o cerere de amânare formulată de judecători.
„Este fără precedent ca plenul CCR să nu aprobe cererea de amânare formulată de judecători în dosarul pensiilor speciale”, a declarat Lăzăroiu.
În această perioadă, el nu a întâlnit niciodată o situație similară în care judecătorii să solicite amânarea unei dezbateri și plenul să respingă cererea. Aceasta subliniază un moment juridic excepțional, care ar putea influența percepția asupra modului în care se aplică regulile interne ale Curții.
„Am stat aproape 11 ani în Curte. N-a existat o situație la Curtea Constituțională în care trei judecători să ceară o amânare și plenul să nu fie de acord. Deci este fără precedent. Asta este regula, nu se poate. Dacă trei judecători cer amânare, este obligatoriu,” a spus el.
Probleme identificate în legea pensiilor speciale
Legea privind pensiile speciale ridică mai multe probleme, după cum a explicat Lăzăroiu. Primul aspect semnificativ este caracterul său discriminatoriu, întrucât reglementează doar pensiile magistraților, fără a include alte pensii de serviciu.
„Legea este discriminatorie, pentru că numai pensiile magistraților sunt luate în discuție și legiferate, restul pensiilor de serviciu nu. Este o discriminare care se vede”, a punctat fostul judecător.
O altă problemă ridicată de acesta vizează cuantumul pensiilor, prezentat în lege ca fiind de 70% conform proiecțiilor oficiale. În realitate, Lăzăroiu susține că nivelul este mult mai redus, în jur de 50%.
„O altă problemă este pensia în sine, care se spune că ar fi de 70% după proiecția domnului Bolojan, când de fapt este 50%. Nici pe vremea lui Ceaușescu nu era 50%, era spre 60%. Peste tot în lume, pensiile magistraților sunt mai mari decât ale celorlalte categorii de pensionari”, a explicat el.
Aceste aspecte au un impact direct asupra percepției publice asupra echității și sustenabilității pensiilor speciale, ceea ce face dezbaterea juridică și socială cu atât mai importantă.
Cum se iau deciziile în Curtea Constituțională
Fostul judecător a oferit și explicații privind modul în care deciziile se adoptă în plenul CCR. El a subliniat că respingerea cererii de amânare poate fi interpretată ca o schimbare în practica obișnuită a Curții, în care cererile de amânare erau respectate de plen.
„Dacă din acest punct de vedere rezultă un fapt care duce la o concluzie, la o soluție, și acest punct de vedere nu este așteptat și nu se vede, se forțează practic adoptarea unei soluții care să convină unei părți, adică a celor cinci. Ceilalți cinci… nici asta nu este corect. Acolo lucrurile se discută, se negociază, dacă vreți, dar nu așa”, a explicat Lăzăroiu.
El a clarificat că negocierile din cadrul Curții nu au un caracter comercial, ci implică argumente și contraargumente pentru a ajunge la o decizie.
„Nu e vorba de o negociere în sens comercial. (…) Acolo se aduc argumente și contraargumente. Asta înseamnă negocierea. Practic, când eram în dubiu asupra unei soluții, ne luptam, și nu vă spun cât de tensionați eram, dar după ce adoptam soluția, puteam să mergem la o bere împreună”, a adăugat acesta.
Contextul precedentelor în amânarea deciziilor CCR
Fostul judecător a amintit că ultima amânare aprobată de CCR a avut loc în 2018, într-un caz care îl viza pe Liviu Dragnea. Atunci, cererea de amânare nu a creat probleme și a fost respectată conform regulilor interne ale Curții.
„Ultima amânare a fost în 2018, în chestiunea care îl viza pe Dragnea. S-a cerut amânare și s-a intrat cu amânare în noul plen. N-a fost niciun fel de problemă”, a precizat Lăzăroiu.
Această comparație arată că situația actuală legată de pensiile speciale este diferită de precedent, subliniind tensiunile și modificările recente în practicile Curții Constituționale.
