UPDATE 10:50. CCR amână din nou pronunțarea unei decizii
Curtea Constituțională a amânat luarea unei decizii privind legea care aduce modificări pensiilor magistraților și vârstei de pensionare din justiție. Decizia urmează să fie luată pe data de 16 ianuarie 2026.
Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, judecătorii numiți de PSD, au absentat de la ședință, după ce ieri s-au retras din cadrul ședinței.
„Nu a putut să fie întrunit cvorumul. În ședința din 28 plenul a început în formație completă. Azi nu a fost cvorum.
Prevederea legală arată că întreruperea poate să fie făcută dacă cere un judecător.
Pentru că am văzut speculații, cu privire la un studiu de impact, trebuie să precizez că studiul e un act premergător. Nu e o noutate.
Următorul termen, vineri, 16 ianuarie”, a fost explicația oferită de Simina Tănăsescu, judecător și președinte al CCR.
Știrea inițială
CCR reia dezbaterea asupra reformei pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) reia luni, de la ora 10:00, discuțiile despre sesizarea făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind noul proiect al Guvernului Bolojan pentru schimbarea pensiilor magistraților.
Decizia a fost amânată de două ori. Ultima amânare a avut loc duminică, deoarece nu a fost cvorum. Patru judecători numiți de PSD au plecat din sală în timpul ședinței și nu s-au mai întors. Fără ei, nu s-a mai atins numărul minim de judecători necesar pentru luarea unei decizii.
Surse politice spun că acești judecători vor ca dezbaterea să fie reluată după 15 ianuarie. Motivul ar fi că nu există suficiente voturi pentru a opri reforma pensiilor. Strategia lor ar fi să tragă de timp, sperând că Guvernul va cădea sau că se va schimba majoritatea din Curte.
Gestul este considerat fără precedent, deoarece este prima dată când judecători CCR părăsesc intenționat sala pentru a bloca ședința.
Noul proiect al Guvernului prevede:
- pensionare treptată la vârsta de 65 de ani;
- pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net.
Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului. Judecătorii și procurorii vor pensii apropiate de ultimul salariu, dar premierul Ilie Bolojan susține limita de 70%.
Primul proiect de reformă a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie, pentru că Guvernul nu ceruse la timp avizul CSM, chiar dacă acesta este doar consultativ. La începutul lui decembrie, Înalta Curte a decis în unanimitate să sesizeze din nou Curtea Constituțională. Toți cei 102 judecători prezenți la ședința convocată de șefa ICCJ, Lia Savonea, au votat pentru trimiterea proiectului la CCR.
ÎCCJ acuză legea pensiilor magistraților de discriminare, încălcarea Constituției și lipsa oricărei fundamentări financiare
Înalta Curte spune că noua lege îi dezavantajează pe magistrați față de alte categorii care au pensii speciale. Potrivit instanței, legea afectează grav independența justiției, practic desființează pensiile de serviciu ale magistraților și nu respectă regulile stabilite de instanțele europene (CJUE și CEDO) și de Curtea Constituțională.
Judecătorii spun că legea folosește termeni neclari, are lipsuri și este greu de înțeles, ceea ce nu este acceptabil într-un stat de drept. În practică, pentru magistrații care nu sunt încă pensionați, pensia ar fi redusă foarte mult sau chiar eliminată. Pentru viitoarele generații, pensia ar putea ajunge mai mică decât cea din sistemul public obișnuit.
Înalta Curte susține că aceste schimbări încalcă decizii clare ale CCR, CJUE și CEDO, care spun că pensiile magistraților sunt legate de independența justiției. Prin ignorarea acestor decizii, legea ar încălca Constituția.
Judecătorii mai spun că legea creează un tratament nedrept și discriminatoriu, pentru că magistrații sunt tratați mai prost decât alte categorii profesionale aflate în situații similare, care beneficiază tot de pensii speciale.
În plus, Înalta Curte atrage atenția că proiectul de lege nu explică, pe baza unor cifre clare, ce impact financiar ar avea noile reguli. Potrivit datelor prezentate de ICCJ:
- Din peste 200.000 de persoane cu pensii de serviciu, aproximativ 90% sunt din sistemul de apărare și ordine publică (militari, polițiști, jandarmi, servicii secrete etc.).
- Magistrații și celelalte categorii reprezintă puțin peste 10.000 de persoane.
- Pentru toate pensiile speciale, cu excepția celor militare, bugetul este de aproximativ 2,2 miliarde de lei.
- Doar pensiile militare au costat în 2024 peste 14 miliarde de lei.
Înalta Curte spune că motivele prezentate de Guvern nu sunt bazate pe date reale, ci mai degrabă pe un mesaj public care nu reflectă situația financiară adevărată și care vizează doar magistrații.
„Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR.
Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR.
În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”, consideră Instanţa Supremă.
