Claudiu Năsui avertizează asupra riscurilor economice: taxe mai mari, birocrație extinsă și libertate economică redusă după 2025
În postarea sa, Claudiu Năsui susține că anul 2025 s-a încheiat cu un bilanț economic slab, marcat de taxe mai mari, birocrație extinsă și măsuri care au redus libertatea economică.
Fostul ministru avertizează că, în lipsa unor reforme reale și a reducerii cheltuielilor statului, riscul continuării majorărilor de taxe în 2026 rămâne ridicat, iar impactul negativ se va resimți mai ales asupra antreprenorilor și a populației fără privilegii de stat.
În analiza sa, Năsui a arătat că una dintre primele lovituri date antreprenoriatului a fost îngreunarea procesului de înființare a firmelor, prin majorarea capitalului social minim. El a explicat că această măsură nu combate fraudele, dar afectează direct întreprinderile mici și inițiativele aflate la început de drum, descurajând inițiativa privată.
Un alt punct criticat a fost modificarea regulilor privind împrumuturile acordate de acționari propriilor firme. Fostul ministru a subliniat că recuperarea acestor sume va deveni mult mai dificilă, situație pe care a pus-o atât pe seama influenței lobby-ului din sistemul financiar-bancar, cât și pe lipsa de discernământ a politicienilor care acceptă astfel de schimbări.
Birocrația crește, în loc să scadă: fiecare punct de lucru va avea un cod fiscal separat
Creșterea birocrației a fost ilustrată prin obligația ca fiecare punct de lucru să aibă, începând cu anul următor, un cod fiscal separat. Dacă anterior această cerință se aplica doar punctelor de lucru cu peste cinci angajați, noua regulă se va extinde la toate.
Năsui a explicat că acest lucru va genera mai multe raportări și declarații, fără ca activitatea economică să se schimbe în vreun fel. Ca exemplu, el a arătat că o firmă cu puncte de lucru mici în toate sectoarele Bucureștiului va ajunge de la o singură raportare lunară la șase raportări și șase plăți distincte către ANAF, ceea ce înseamnă o multiplicare de șase ori a birocrației.
Pe zona de fiscalitate, fostul ministru a atras atenția că guvernul Bolojan a crescut semnificativ taxele, deși promisiunile electorale au fost exact opusul. După alegeri, a susținut el, partidele din coaliție au renunțat la ideea reducerii cheltuielilor în zonele unde există interese politice, preferând soluția rapidă a majorării taxelor.
În timp ce pentru reducerea cheltuielilor au fost create comisii și grupuri de lucru, creșterile de taxe au fost adoptate rapid, sub eticheta de „responsabilitate” și „maturitate”.
Năsui a pus aceste decizii într-un context mai larg, arătând că în ultimul deceniu România a cunoscut o creștere constantă a taxelor, indiferent de guvern. El a amintit că atât guvernele Ciucă, cât și Ciolacu sau Bolojan au recurs la aceleași justificări, în timp ce, în trecut, USR s-a opus acestor politici.
Banii din pensiile private
Un alt moment-cheie al anului 2025, în opinia fostului ministru, a fost reducerea libertății economice prin naționalizarea a 70% din banii din pilonul 2 și 3 de pensii. El a explicat că fondurile vor ajunge la stat sub forma unui împrumut pe opt ani, prin intermediari care vor percepe comisioane, iar returnarea banilor se va face eșalonat, cu riscul prelungirii perioadei de rambursare de către viitoare guverne.
În acest context, Năsui a făcut o paralelă istorică, arătând că, în ultimii 36 de ani, naționalizările au fost realizate de guverne conduse de premieri PNL. El a amintit de anii ’90, când guvernul Stolojan a naționalizat valuta firmelor, folosind atunci același discurs despre responsabilitate și maturitate.
Cladiu Năsui nu are încredere că Ilie Bolojan nu va majora iar taxele
Privind spre 2026, fostul ministru a estimat că, dacă trecutul este un indicator pentru viitor, reducerile de cheltuieli vor fi minore, iar creșterile de taxe ar putea continua.
Deși premierul Bolojan a declarat că nu vor mai fi majorări de taxe în 2026, Năsui a remarcat că afirmația a fost urmată de numeroase condiționări, ceea ce lasă loc de interpretări. El a invocat și alte exemple în care promisiunile din campanie nu au fost respectate, precum cea privind reducerea numărului de parlamentari la 300.
În final, Claudiu Năsui a estimat că există o probabilitate de 50% ca taxele să crească din nou în 2026, în timp ce reducerile de cheltuieli vor fi nesemnificative. El a avertizat că, deși statul poate colecta mai mulți bani pe termen scurt, pe termen lung va afecta producerea de bogăție, descurajând proiectele antreprenoriale.
Intrarea în 2026 fără un buget de stat a fost văzută ca un avantaj temporar, care mai ține cheltuielile sub control, însă insuficient pentru a opri scumpirile și scăderea puterii de cumpărare.
Postarea integrală
„Se încheie anul 2025, un an prost pentru economie, pentru antreprenoriat și pentru libertate.
În 2025, guvernul Bolojan a crescut taxarea, birocrația și a scăzut libertatea economică.
Guvernul a îngreunat înființarea de firme prin creșterea capitalului social minim. O măsură care nu descurajează fraudele, dar lovește în întreprinderile mici.
Împrumuturile acționarilor către propria firmă vor putea fi recuperate mult mai greu. Aici e parțial vina lobby-ului din sistemul financiar-bancar și parțial prostia politicienilor care se lasă îmbrobodiți ușor.
Mai mult, de la anul fiecare punct de lucru va trebui să aibă cod fiscal separat. Până acum trebuia doar la punctele de lucru mari, adică cu mai mult de 5 angajați. Asta înseamnă mai multe raportări, mai multe declarații și mai multă birocrație pentru fix aceeași activitate ca până acum.
De exemplu o firmă care are puncte de lucru mici (cu mai puțin de 5 angajați) în toate sectoarele din București, până acum făcea o singură raportare pe lună la ANAF și o singură plată pentru impozitul pe venit al salariaților. De anul viitor va face 6 raportări și 6 plăți. Iar asta în fiecare lună. Deci o multiplicare de 6 ori a birocrației.
Pe parte de taxare, guvernul Bolojan a crescut semnificativ taxele. Deși promisiunile electorale au fost fix inverse. După alegeri, politicienii s-au răzgândit. Niciun partid din coaliție nu vrea reducerea cheltuielilor acolo unde are un interes. Așa că rămâne de crescut taxele.
Pentru reduceri de cheltuieli au făcut comisii, comitete, grupuri de lucru, analize, studii, orice numai să nu le scadă. Taxele, în schimb, le-au putut crește imediat fără probleme. Oficial „s-au sacrificat” când au crescut taxele. Au numit asta „responsabilitate” și „maturitate”. De fapt în ultimul deceniu România a tot avut parte de „maturitatea” creșterii constante a taxelor. A făcut-o și guvernul Ciucă, și guvernul Ciolacu și guvernul Bolojan. Fiecare guvern cu aceleași explicații. Pe vremea aceea USR era contra creșterilor de taxe.
2025 a adus și o mare lovitură pentru nivelul libertății economice, pe lângă taxare și birocrație. Guvernul a naționalizat 70% din banii din pilonul 2 și 3. Banii se vor duce la stat sub forma unui împrumut pe o perioadă de 8 ani printr-un intermediar (care o să-și ia, evident, un comision). Banii îi veți primi înapoi, dar eșalonat pe perioada acelor 8 ani. Asta dacă nu își schimbă opinia un viitor guvern și mărește perioada de eșalonare.
Culmea este că, dacă ne uităm în istoria ultimilor 36 de ani, naționalizările s-au făcut doar de către premieri PNL. În anii 90, de către guvernul Stolojan care a naționalizat valuta firmelor. Dacă o firmă avea valută în bancă, ghinion, deodată avea lei la un curs prestabilit de guvern. Și atunci a fost același discurs despre „responsabilitate” și „maturitate”.
La ce să ne așteptăm de la 2026?
În finanțe se spune că cel mai bun predictor pentru viitor este trecutul. Dacă ne uităm în trecut, scăderile de cheltuieli vor fi minore iar creșterile de taxe vor continua.
Domnul Bolojan a zis într-un interviu că nu vor mai crește taxele în 2026. Dar după aceea a început un lung șir de „dacă”-uri. Deci orice e încă posibil.
Plus că domnul Bolojan a mai avut momente când a zis ceva și a făcut altceva. În campanie domnul Bolojan promitea reducerea numărului de parlamentari la 300. Acum se laudă că vor fi 416 parlamentari. Asta în condițiile în care există o majoritate în parlament care ar vota 300 de parlamentari și un proiect pe circuit care a trecut de senat și poate fi votat oricând.
Acum presiunea asupra statului român să accepte reduceri de cheltuieli este mult mai mică din cauza creșterii taxelor. Grupurile care beneficiază de privilegii din partea statului român nu mai au niciun motiv să renunțe la ele.
Toate acestea mă fac să estimez că șansele ca guvernul Bolojan să crească în continuare taxele în 2026 sunt de 50%. Iar scăderile de cheltuieli să nu aibă loc decât anemic, nesemnificativ la nivelul deficitului bugetar.
Statul poate lua mai mulți bani pe termen scurt din creșterea taxelor pentru că prinde populația în capcană, dar pe termen lung nu va putea niciodată taxa bogăția care nu se mai produce din cauza creșterii taxelor. Proiectele antreprenoriale deja începute sau la început de drum vor suferi. Din păcate altele nu vor mai începe deloc. Sper, însă, ca toți cei care au apucat să înceapă un proiect în România înainte de creșterea taxelor să-l poată continua chiar și cu bani mai puțini.
Faptul că intrăm în 2026 fără un buget de stat este un lucru bun și un avantaj indirect. Pentru că asta mai ține puțin cheltuielile sub control. Ceea ce e foarte bine. Statul va funcționa cu 1/12 din cheltuielile pe anul anterior.
Din păcate nu e suficient pentru a opri creșterile de prețuri care vor tot continua. Pentru românii simpli, care nu sunt conectați la un privilegiu de stat, viața va fi tot mai scumpă. Și puterea de cumpărare va scădea. Soluții există pentru a opri declinul. Dar pentru asta trebuiau luate măsurile inverse decât cele luate până acum. 2026 nu va fi un an ușor”, a scris Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei din partea USR, pe pagina sa de Facebook.
