Pensiile de lux ale magistraților. ICCJ nu a aprobat proiectul Guvernului: O consultare informală nu e un acord

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis un comunicat prin care respinge informaţiile apărute în spaţiul public potrivit cărora ar fi validat sau aprobat proiectul de lege referitor la pensiile magistraţilor. Instituţia subliniază că nu are atribuţii de avizare a proiectelor legislative şi că orice consultare informală nu echivalează cu o validare oficială.

ÎCCJ neagă orice implicare în aprobarea proiectului legislativ

Prin intermediul unui comunicat transmis marţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a precizat că nu a oferit niciun fel de acord sau aviz asupra proiectului de lege privind pensiile magistraţilor. Reprezentanţii instituţiei au explicat că atribuţiile instanţei nu includ validarea unor iniţiative legislative şi că orice discuţie informală purtată pe această temă nu poate fi interpretată ca o poziţie oficială.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge categoric afirmaţiile vehiculate în spaţiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraţilor.

Declaraţiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curţi, nu corespund realităţii şi riscă să afecteze încrederea publică în independenţa justiţiei”, se arată în comunicatul instituţiei.

Prin aceste precizări, instanţa supremă încearcă să corecteze interpretările apărute după ce în spaţiul public au fost vehiculate informaţii conform cărora ÎCCJ ar fi participat activ la procesul de elaborare a proiectului.

Reprezentanţii Curţii au subliniat că asemenea afirmaţii pot crea confuzie şi pot fi percepute ca o ingerinţă a sistemului judiciar în activitatea legislativă.

Instanţa supremă aminteşte limitele rolului său constituţional

În comunicatul oficial, Înalta Curte reaminteşte că, potrivit Constituţiei şi legii, nu deţine atribuţii privind avizarea proiectelor legislative. Totodată, instituţia atrage atenţia că orice consultare informală între reprezentanţii puterilor statului nu poate fi considerată un acord instituţional sau o aprobare a conţinutului unui act normativ.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reaminteşte că, potrivit Constituţiei şi legii, nu are atribuţii de avizare a proiectelor legislative, iar o consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituţional, şi nici ca o validare a conţinutului unui proiect de lege”, se precizează în acelaşi document.

Această clarificare are scopul de a delimita competenţele instanţei supreme de cele ale altor instituţii implicate în procesul de legiferare. ÎCCJ subliniază că rolul său este acela de a aplica şi interpreta legea, nu de a o elabora sau evalua din punct de vedere politic sau administrativ.

Poziţie constantă împotriva oricăror tentative de diminuare a independenţei magistraţilor

În continuarea comunicatului, Înalta Curte a menţionat că, de-a lungul timpului, a respins constant orice iniţiativă legislativă care ar fi putut afecta statutul sau independenţa magistraţilor. Instituţia susţine că aceste principii sunt fundamentale pentru funcţionarea corectă a sistemului de justiţie.

„Înalta Curte a respins cu fermitate, în mod constant, orice iniţiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independenţa magistratului”, se arată în comunicat.

De asemenea, ÎCCJ consideră că atribuirea către instanţa supremă a unui rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o interpretare greşită a ordinii constituţionale. Potrivit documentului, o astfel de percepţie ar contraveni principiului separaţiei puterilor în stat, garantat de legea fundamentală.

„Atribuirea către instanţa supremă a unui rol de «consilier legislativ» al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituţionale şi o atingere adusă principiului separaţiei puterilor în stat”, a transmis Înalta Curte.

Reafirmarea independenţei justiţiei şi a rolului constituţional al ÎCCJ

În finalul comunicatului, instanţa supremă a reiterat angajamentul său faţă de apărarea independenţei justiţiei şi a rolului pe care îl are în cadrul sistemului democratic. ÎCCJ a precizat că nu a renunţat şi nu va renunţa niciodată la misiunea sa constituţională, subliniind că independenţa magistraţilor nu poate fi negociată sau folosită în scopuri politice.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reafirmă cu fermitate că nu a abandonat şi nu va abandona niciodată rolul său constituţional, iar magistraţii din România trebuie să aibă convingerea că independenţa lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice”, se arată în comunicat.

Prin aceste precizări, ÎCCJ doreşte să restabilească limitele de competenţă între instituţiile statului şi să transmită un mesaj de echilibru şi transparenţă publicului, într-un context marcat de dezbateri intense privind reformele din justiţie.