Pensii și salarii înghețate după 2028? Datoria publică record ne împinge spre o criză bugetară: De 7 ani, România funcționează pe caiet

Pensii și salarii înghețate după 2028? Datoria publică record ne împinge spre o criză bugetară: De 7 ani, România funcționează pe caiet

SURSA FOTO: Dreamstime - Salarii, pensii, bani

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 17 februarie 2026, 19:52

Economistul Cristian Păun a avertizat marți, că România riscă să intre într-o perioadă de înghețare a pensiilor și salariilor dincolo de anul 2028, dacă deficitul bugetar nu este redus rapid. Declarațiile au fost făcute în contextul în care datoria publică a ajuns la un nivel record, de 1.121 miliarde de lei la final de noiembrie, depășind pragul de 60% din PIB. Specialistul atrage atenția că presiunea pe finanțele publice se adâncește, iar costurile sunt împinse către anii următori.

Datoria publică record alimentează riscul înghețării pensiilor și salariilor

Creșterea accelerată a datoriei publice record și menținerea unui deficit bugetar ridicat pot conduce la blocaje severe în politica salarială și în sistemul de pensii, avertizează economistul Cristian Păun. Profesor la Academia de Studii Economice din București, acesta a explicat, într-o intervenție la Antena 3, că statul român funcționează de mai mulți ani pe baza unor cheltuieli care depășesc constant veniturile încasate.

Economistul a subliniat că principala problemă nu este datoria în sine, ci cauza care o generează, respectiv deficitul bugetar persistent.

„Prima dată ar trebui să rezolvăm problema deficitului. De acolo apare datoria publică și tot de acolo trebuie să apară și capacitatea de a rambursa datoriile din trecut. Noi doar acumulăm datorie și rostogolim datoria din trecut”, a declarat Cristian Păun.

În opinia sa, dezechilibrul structural dintre venituri și cheltuieli determină o acumulare constantă de obligații financiare, care sunt transferate către generațiile viitoare. Economistul consideră că, în lipsa unei corecții ferme, presiunea asupra bugetului va deveni tot mai dificil de gestionat.

„De asta sumele sunt enorme, pentru că deficitul e enorm. Avem nevoie de un proiect de țară, care să fie repararea deficitului, ca să mai ieșim puțin la liman. Altfel, nu suntem credibili pe plan internațional”, a mai spus Cristian Păun.

Pragul de 60% din PIB și impactul asupra stabilității economice și asupra perspectivelor României

Depășirea pragului de 60% din PIB în cazul datoriei publice record are consecințe directe asupra stabilității economice și asupra perspectivelor României pe plan european. Datele publicate după rapoartele Ministerului Finanțelor arată că, la finalul lunii noiembrie, datoria totală a ajuns la 1.121 miliarde de lei, iar acest nivel ar fi depășit 60% din PIB încă din luna octombrie.

În termeni concreți, povara financiară se reflectă la nivel individual. Practic, fiecare cetățean este asociat unei datorii publice de aproximativ 59.000 de lei, echivalentul a circa 12.000 de euro. Această creștere rapidă limitează spațiul de manevră al autorităților în privința investițiilor și a politicilor sociale.

Cristian Păun a explicat că menținerea datoriei peste anumite praguri activează riscuri suplimentare din perspectiva regulilor de macroprudențialitate.

„Există riscul să avem pensii și salarii înghețate dincolo de 2028. Acest risc e permanent cât timp datoria depășește 50% din PIB, conform regulilor de macroprudențialitate”, a spus Cristian Păun, adăugând că, peste 60% din PIB, România își îndepărtează și obiectivul de aderare la zona euro.

Economistul a criticat și măsurile incluse în așa-numitul „Pachet de solidaritate” propus de PSD, apreciind că acestea nu sunt susținute de resurse bugetare reale.

„Sumele se duc în deficit și datorie”, a afirmat Cristian Păun.

În același context, el a avertizat că acceptarea unor cheltuieli peste nivelul producției economice implică automat și acceptarea creșterii gradului de îndatorare.

„Dacă acceptăm cheltuieli peste ce producem, trebuie să acceptăm și ideea că ne îndatorăm”, a adăugat Cristian Păun.

Analizând evoluția ultimilor ani, profesorul a descris funcționarea finanțelor publice drept o administrare „pe caiet”, în care statul contractează anual noi împrumuturi pentru a acoperi diferențele dintre venituri și cheltuieli.

„De șapte ani, România funcționează pe caiet imens, care înseamnă de la an la an miliarde în plus, bani care se găsesc tot mai greu la creditori, care ne spun că nu ne modernizăm”, a afirmat Cristian Păun.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.