Pensiile sunt mai mari în trimestrul III din 2025
În ultimele luni, pensiile românilor au înregistrat o creștere modestă de 0,3% față de trimestrul anterior, atingând o medie de 2.941 lei. Totuși, raportul dintre pensia medie și salariul mediu net a rămas la 60,2%, indicând că sistemul de pensii nu oferă încă un nivel de trai suficient pentru pensionari.
„Chiar dacă valoarea medie continuă să crească nominal, puterea reală de cumpărare a pensiilor în trimestrul III din 2025 a scăzut, indicele pensiei medii reale fiind de 94,1% față de trimestrul precedent. La aceasta se adaugă scăderea numărului de contribuabili și declinul demografic, care reprezintă probleme structurale majore pentru sustenabilitatea sistemului”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar Mr. Finance.
Datele INS arată că numărul mediu de pensionari a fost de 4,92 milioane de persoane, în creștere ușoară față de trimestrul anterior. De asemenea, potrivit Autorității de Supraveghere Financiară, peste 8,3 milioane de români aveau pensii private obligatorii, iar valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a depășit 191 de miliarde de lei, spun cei de la Mr. Finance.
Ce ne așteaptă la pensie? România rămâne sub media Uniunii Europene
Chiar dacă pensiile medii cresc nominal, România rămâne sub media Uniunii Europene în ceea ce privește rata de înlocuire a salariului prin pensii. Pensia medie netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă și stagiu complet de cotizare reprezintă 60,2% din câștigul salarial mediu net.
Conform unui studiu CFA, rata de înlocuire a salariului prin pensii va scădea semnificativ în următorii 45 de ani, de la aproximativ 43% în prezent la 30% în 2042 și 24% în 2070. Aceasta arată provocările majore pentru menținerea unui nivel adecvat al pensiilor pe termen lung.
Tendințele demografice accentuează problema. Populația îmbătrânită și rata scăzută a natalității pun presiune suplimentară asupra sistemului de pensii. Raportul pensionari-salariați rămâne nefavorabil: media la nivel național este de 8 pensionari la 10 salariați, cu variații de la 4 la 10 în București până la 14 la 10 în județul Teleorman.
„Aceste dezechilibre fac ca perspectivele pentru pensiile viitoare să fie dificile, mai ales cu începere din 2035, când generația «decrețeilor» va intra masiv la pensie. Să nu uităm și de faptul că rata natalității în 2024 a fost cea mai mică din ultimii 100 de ani încoace. La fel și în 2023, și în 2022. Asistăm, cu alte cuvinte, la un declin demografic”, precizează Ion Soltinschi.
Potrivit piramidei demografice, în 2025 cel mai mare segment al populației este reprezentat de persoanele între 45 și 60 de ani. Prognozele indică că în 2040 cel mai mare grup va fi cel al persoanelor peste 60 de ani, în timp ce segmentul 25-50 de ani va scădea considerabil.
Măsuri pentru pregătirea pensiilor viitoare
„Sistemul public de pensii devine tot mai puțin capabil să asigure un trai decent la bătrânețe. Puterea reală de cumpărare a pensiilor a scăzut, raportul pensionari-salariați continuă să fie nefavorabil, iar rata de înlocuire a venitului nu se îmbunătățește suficient pentru a permite un trai confortabil la pensie. În acest context, este necesară o planificare pe cont propriu”, subliniază expertul Mr. Finance.
Pentru o planificare eficientă, viitorii pensionari trebuie să acorde atenție a trei direcții principale:
- Contribuții constante la Pilonii II și III de pensii: Pilonul II funcționează automat, însă fiecare persoană trebuie să verifice performanța fondului ales și modul în care sunt investiți banii. Pilonul III permite contribuții suplimentare, deductibile fiscal, care pot constitui o sursă suplimentară de venit la pensii.
- Investiții personale: Dacă randamentele pensiilor facultative nu sunt satisfăcătoare, este recomandat să se exploreze alternative de economisire și investiții pentru perioada de pensionare, inclusiv portofolii diversificate la bursă sau fonduri mutuale.
- Simulări și planificare: Este esențial ca fiecare persoană să facă o simulare realistă a pensiei estimate și să stabilească un plan paralel de economisire sau investiții. Fără acest plan, adaptarea la pensii reduse poate duce la scăderea semnificativă a nivelului de trai.
„România are nevoie în continuare de reforme și de încurajarea investițiilor individuale pentru pregătirea retragerii din activitate. Mesajul rămâne același: nu este suficient să ne bazăm pe pensiile de stat, iar un plan personal de economisire și investiții devine obligatoriu pentru a avea un trai decent după retragerea din activitate”, concluzionează Ion Soltinschi.
