Kelemen Hunor spune că reglementarea pensiilor speciale nu este un atac la adresa justiției
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, s-a arătat optimist înainte de decizia CCR privind pensiile speciale. El a spus că nu există probleme de constituționalitate și că nu este adevărat că politicienii ar face o campanie împotriva justiției.
Liderul UDMR a explicat, luni seară într-o intervenție TV la Digi24, că discuțiile despre justiție au fost interpretate greșit și a numit o prostie acuzația potrivit căreia politicienii atacă magistrații. În opinia sa, politicul nu duce nicio campanie împotriva justiției, iar ideea că reglementarea pensiilor speciale ar fi un atac este falsă.
Hunor a mai zis că politicienii nu ar trebui să se implice direct în justiție până nu este clar ce nu funcționează și de unde vin nemulțumirile. El a subliniat că doar președintele, ca mediator, și ministrul justiției au un rol clar în acest domeniu. Potrivit lui, reglementarea pensiilor speciale este normală și ține de atribuțiile Parlamentului.
„Asta chiar e o prostie. Fiindcă politicul nu face campanie împotriva justiției. Care e campania împotriva justiției? Că vrem să reglăm pensiile speciale? Din punctul meu de vedere, politicul acum, dincolo de rolul de mediator al președintelui și, sigur, ministrul Justiției, fiindcă de aceea e ministrul justiției, altcineva nu trebuie să se implice în mod direct, până când nu vezi exact ce trebuie modificat, ce nu funcționează, de ce există aceste nemulțumiri.
Nu trebuie să se implice politicul. (…) Deci nu există nicio campanie, cel puțin eu nu percep ca o campanie a politicului împotriva magistraților sau împotriva justiției. Că vrem să reglementăm pensiile speciale? Da, e corect. Asta e treaba Parlamentului”, a declarat Hunor.
Kelemen Hunor afirmă că vârsta de pensionare de 65 de ani este constituțională și trebuie aplicată tuturor cetățenilor
Hunor a spus că, din ce a citit și din discuțiile purtate cu persoane care înțeleg bine Constituția, nu vede nicio problemă de constituționalitate în legătură cu pensiile speciale. El a explicat că Parlamentul a stabilit că toți cetățenii trebuie să muncească până la 65 de ani și că aceasta este vârsta de pensionare. În opinia sa, această regulă nu contrazice Constituția, deoarece toți cetățenii sunt tratați la fel.
„Ceea ce am văzut, am citit eu și am discutat cu oameni care, din punctul meu de vedere, pricep și interpretează Constituția corect, nu există nimic legat de constituționalitate sau neconstituționalitate. (…) Parlamentul spune că fiecare cetățean lucrează până la 65 de ani. Asta este vârsta de pensionare. Nu are nimic cu Constituția pe partea asta, fiindcă fiecare cetățean trebuie tratat exact la fel”, a precizat Hunor.
Reforma tuturor pensiilor speciale este prevăzută în programul de guvernare votat de Parlament
Liderul UDMR a spus că reforma pensiilor speciale este prevăzută clar în programul de guvernare. El a explicat că premierul Ilie Bolojan a arătat că, după rezolvarea situației magistraților, toate celelalte pensii speciale, adică pensiile care nu se bazează pe contribuții, vor fi analizate folosind ca model modul de calcul aplicat magistraților.
Hunor a subliniat că această idee nu este una nouă și nu a apărut în decembrie, ci este trecută în programul de guvernare încă din luna iunie, votat în Parlament. El a mai menționat că în cazul militarilor au existat deja unele modificări în 2023, iar aici trebuie făcute diferențe importante, inclusiv pentru jandarmi.
În opinia sa, pentru cei care lucrează în teatre de operațiuni sau pe stradă trebuie găsite soluții speciale, deoarece munca până la 65 de ani este dificilă din punct de vedere fizic. Potrivit lui, actuala coaliție doar pune în aplicare programul de guvernare aprobat de Parlament.
„Premierul Ilie Bolojan spune că după magistrații toate pensiile speciale, ce înțelegem prin pensii speciale, pensiile necontributive, vor fi analizate folosind formula de calcul de la magistrați, drept bază. Asta este în programul de guvernare. (…) nu a inventat în decembrie Ilie Bolojan. E trecut în programul de guvernare din iunie. Deci din acest punct de vedere, punem în aplicare programul de guvernare.
Sigur, la militari au fost niște intervenții în 2023, dacă nu mă înșel, deci ei deja au mai reglat ceva și acolo iarăși trebuie făcută o diferență foarte importantă și la jandarmi. Cei care sunt în teatrele de operațiuni și jandarmii care sunt pe stradă, sigur că la 65 de ani nu ai ce face cu fizicul, cu corpul tău, dar se poate găsi soluții și pentru această categorie. (…) Dar Bolojan sau nimeni din coaliție nu a inventat în decembrie. În Parlament s-a votat programul de guvernare, unde se vorbește de aceste chestiuni”, a explicat Hunor.
Kelemen Hunor estimează un deficit bugetar de 8,4% în 2025 și spune că adevăratele reforme încă nu au fost făcute
Hunor a precizat, totodată, că Guvernul Bolojan a făcut câțiva pași importanți pentru a echilibra bugetul și a reduce deficitul, dar că reformele cu adevărat importante încă nu au fost aplicate.
În opinia sa, măsurile luate până acum sunt mici, dar merg în direcția corectă. A arătat că singura zonă unde se poate vorbi despre o tentativă de reformă este cea a pensiilor speciale ale magistraților și că se așteaptă decizia Curții Constituționale de la finalul lunii decembrie. În același timp, a amintit că au fost reduse unele cheltuieli, mai ales în Educație, și că au fost majorate taxe, precum TVA și accizele la combustibil, alcool și țigări.
Hunor a mai zis că, prin aceste măsuri, deficitul bugetar a fost redus și investițiile au fost prioritizate, iar anul 2025 se va încheia cu un deficit de 8,4%, nivel stabilit împreună cu Comisia Europeană. El a precizat că o reducere mai mare nu era posibilă, deoarece măsurile au fost luate târziu, după alegerile prezidențiale din mai. În aceste condiții, consideră realist ca anul viitor deficitul să scadă spre 6,5–6,6%.
Liderul UDMR a atras atenția că presiunea pe buget rămâne mare, mai ales din cauza dobânzilor la împrumuturile făcute în anii trecuți. A explicat că în 2025 statul trebuie să plătească dobânzi mari la credite pe termen scurt contractate în 2023 și 2024, în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o parte importantă din deficit.
Totuși, el a spus că fondurile europene din PNRR pot ajuta la echilibrarea situației, dacă vor fi absorbite eficient. Kelemen Hunor a recunoscut că perioada este una dificilă pentru populație, din cauza inflației ridicate, dar a estimat că din ianuarie–februarie inflația ar putea începe să scadă. Conform spuselor sale, bugetul trebuie gestionat cu foarte multă responsabilitate.
„Din punctul meu de vedere, am făcut câţiva paşi mici în direcţia bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme. Singurele încercări de reforme sunt în zona de pensii speciale la magistraţi. Să vedem ce spune Curtea Constituţională pe 28 decembrie. Şi a fost o reducere de cheltuieli la Educaţie (…) şi au fost crescute taxele, TVA-ul în primul rând şi accizele la combustibil, alcool, ţigări şi celelalte produse care sunt accizate.
Deci (…) am redus deficitul bugetar, am prioritizat investiţiile, ceea ce este bine şi vom încheia anul cu 8,4%, ţinta stabilită cu Comisia (…) Mai puţin nu puteam să facem, că e aproape imposibil în condiţiile date. Că noi, de fapt, am început să luăm măsurile după alegerile prezidenţiale din mai. Până atunci, n-au fost luate aceste măsuri. Asta înseamnă că anul viitor putem să mergem undeva spre 6,5, 6,6.
Avem anul viitor, într-adevăr, o problemă, o problemă în sensul că trebuie să plătim dobânzile la acele împrumuturi care au fost luate pe termen scurt şi cu dobândă mare în 2023 şi mai ales în 2024. Asta înseamnă în jur de 12 miliarde de euro. Cam 3% sau aproape 3% din acest deficit se află acolo.
Asta este povara cea mai mare, dar pe partea cealaltă avem fondurile europene din PNRR pe care dacă reuşim să le absorbim, atunci se mai echilibrează. Într-adevăr, e o perioadă foarte grea pentru fiecare om. Asta nu trebuie să negăm, fiindcă inflaţia a fost relativ mare şi a rămas relativ mare până în decembrie. Eu cred că, totuşi, din ianuarie, februarie vom avea o scădere a inflaţiei şi trebuie să gestionăm foarte responsabil bugetul”, a mai spus Kelemen Hunor.
