Pe unguri îi roade invidia pe români: „Ceva s-a schimbat: Ursula von der Leyen face România măreață”

Presa maghiară observă o accelerare rapidă a fluxului de fonduri europene către România, într-o perioadă de șase luni marcată de creșteri semnificative ale absorbției. Evoluțiile sunt puse în legătură cu deciziile Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen și cu schimbări administrative interne, având un impact direct asupra investițiilor publice și echilibrului bugetar.

Cum descrie presa maghiară schimbarea ritmului fondurilor europene în România

Presa maghiară, în articole dedicate evoluțiilor economice din Europa Centrală și de Est, acordă o atenție specială României, pe fondul unei accelerări vizibile a transferurilor financiare din Uniunea Europeană.

Într-o analiză publicată de cotidianul economic Világgazdaság, jurnaliștii notează că, în ultimele șase luni, fluxul de fonduri europene către economia românească a crescut într-un ritm care nu a mai fost întâlnit anterior.

Publicația pornește de la ideea că relația României cu mecanismele financiare europene a intrat într-o etapă diferită, atât ca volum al sumelor, cât și ca viteză de procesare. În acest context, este invocată conducerea Comisiei Europene, iar rolul Ursulei von der Leyen este menționat ca parte a unui cadru instituțional care a permis accelerarea plăților și rambursărilor.

Titlul ales de publicația maghiară pentru această analiză este explicit:

„ Ceva s-a schimbat: Ursula von der Leyen face România măreață, miliarde de euro au fost transferate către ea – ceea ce s-a întâmplat este fără precedent”.

Formula reflectă percepția autorilor asupra unei modificări clare față de anii anteriori, când absorbția fondurilor UE era considerată lentă și fragmentată.

Declarațiile ministrului Investițiilor și datele privind absorbția fondurilor

În sprijinul acestei interpretări, presa maghiară citează pozițiile publice ale lui Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a explicat evoluția recentă a fondurilor UE într-o postare pe Facebook. Oficialul a arătat că banii europeni ajung în economia românească de aproximativ cinci ori mai repede decât în perioadele precedente.

Potrivit declarațiilor sale, într-un interval de doar câteva luni, autoritățile au reușit să recupereze întârzieri acumulate pe parcursul mai multor ani. Jurnaliștii maghiari menționează că această recuperare este vizibilă în datele oficiale privind fondurile de coeziune, unde ritmul de absorbție a cunoscut o creștere accelerată.

Concret, pe baza cererilor de plată transmise Comisiei Europene, rata de absorbție a crescut de la 9,9% la 20,4% în doar șase luni. Această evoluție este descrisă de publicație ca o dublare efectivă a utilizării fondurilor disponibile, un rezultat rar într-un interval atât de scurt.

Rambursările efective și comparația cu anii anteriori

Presa maghiară acordă atenție nu doar cererilor de plată, ci și sumelor efectiv rambursate României. Potrivit informațiilor prezentate de ministrul Pîslaru, după aproximativ 2,9 miliarde de euro intrate în anii anteriori, alte 2,3 miliarde de euro au fost virate în bugetul statului în ultimele șase luni.

Această dinamică este pusă în contrast cu perioada 2021 – jumătatea anului 2025, când România primea, în medie, aproximativ 86 de milioane de euro pe lună din fonduri europene. În ultimele șase luni analizate, media lunară a depășit 450 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o creștere de aproape șapte ori a ritmului rambursărilor.

În lectura presei maghiare, aceste cifre susțin ideea că mecanismele administrative și relația cu instituțiile europene funcționează într-un mod diferit față de trecut. Referirea la Ursula von der Leyen apare în acest context ca parte a unui sistem decizional care a permis accelerarea fluxurilor financiare.

Obiectivele pentru 2026 și investițiile vizate din fonduri UE

Analiza Világgazdaság se oprește și asupra planurilor anunțate pentru anul 2026, considerate relevante pentru înțelegerea direcției actuale. Publicația notează că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene își propune să atragă zece miliarde de euro din fondurile de redresare ale Uniunii Europene.

În același timp, autoritățile române vizează cheltuirea a cel puțin 15 miliarde de euro din fonduri UE pentru investiții în domenii considerate prioritare. Sunt menționate explicit sănătatea, educația, infrastructura de transport și creșterea competitivității economice, sectoare cu impact direct asupra populației și mediului de afaceri.

Presa maghiară subliniază că aceste obiective ridică miza administrativă și politică, întrucât menținerea ritmului de absorbție devine esențială pentru realizarea proiectelor anunțate și pentru susținerea creșterii economice.

Fondurile europene și contextul măsurilor de austeritate

În paralel cu prezentarea datelor pozitive, publicația maghiară introduce și elemente critice legate de contextul intern din România. Sunt amintite majorările de taxe aplicate la începutul acestui an, precum și aglomerația de la benzinării înainte de modificarea accizelor la carburanți.

Aceste episoade sunt descrise ca parte a unui pachet de austeritate mai amplu, adoptat de autorități pentru a gestiona presiunile bugetare. Primul pas al acestui pachet a fost făcut la 1 august, când guvernul condus de Ilie Bolojan a decis prima majorare a taxelor pe combustibili.

În această cheie, presa maghiară leagă accelerarea fondurilor europene de necesitatea compensării efectelor sociale și economice ale măsurilor fiscale. Ritmul crescut al absorbției este prezentat ca un factor important pentru menținerea investițiilor publice într-o perioadă marcată de ajustări bugetare.