Viktor Orban susține că viitorul Ungariei rămâne în UE, dar într-un cadru suveran
Viktor Orban a reiterat că Ungaria nu intenționează să părăsească Uniunea Europeană, chiar dacă este extrem de critic față de direcția în care se îndreaptă blocul comunitar. Premierul maghiar a explicat că o eventuală ieșire din UE nu ar fi o decizie rațională pentru o țară de dimensiunea Ungariei, subliniind că viitorul său este legat atât de Uniunea Europeană, cât și de NATO.
În același timp, Viktor Orban a afirmat că Uniunea Europeană „se va destrăma singură”, invocând ceea ce el a numit „haosul din conducerea de la Bruxelles”. Potrivit premierului, actualul sistem decizional al UE este incapabil să răspundă provocărilor geopolitice și economice majore, ceea ce ar putea duce, în timp, la erodarea structurii comunitare.
În opinia sa, apartenența la UE trebuie dublată de o politică externă și economică independentă, care să permită Ungariei să își urmărească propriile interese strategice. El a susținut ideea unei diplomații echilibrate, care să nu se limiteze la un singur pol de putere global, scrie Euronews.
„Aderarea la UE este o oportunitate importantă, dar, dacă am rămâne blocați în acest bloc unic, am bea sucul. Este logic să avem cele mai bune relații posibile cu toate blocurile, inclusiv America, Rusia, China, lumea arabă și lumea turcă”, a spus premierul Ungariei.
Conflictele Ungariei cu Bruxelles-ul și disputa privind energia rusească
Relația dintre Budapesta și instituțiile europene a fost marcată în ultimii ani de numeroase confruntări politice și juridice. Viktor Orban s-a aflat frecvent în conflict cu Bruxelles-ul pe teme precum statul de drept, independența justiției și libertatea presei, dar și pe fondul poziției Ungariei față de războiul din Ucraina.
Premierul ungar a blocat în repetate rânduri sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina și a menținut relații politice și economice cu Moscova, în ciuda războiului declanșat de Rusia, care se apropie de patru ani. În acest context, Uniunea Europeană a decis să rețină miliarde de euro din fondurile destinate Ungariei, invocând îngrijorări legate de regresul democratic.
În ceea ce privește sectorul energetic, Viktor Orban a acuzat Bruxelles-ul că intenționează să întrerupă aprovizionarea Ungariei cu petrol și gaze din Rusia. El a precizat că guvernul maghiar a ales să se apere atât pe cale juridică, prin acțiuni împotriva Comisiei Europene, cât și pe cale politică, contestând reglementările europene.
Premierul a exprimat speranța că sancțiunile vor fi ridicate până în 2027, moment pe care îl leagă de finalul războiului din Ucraina. Ungaria a beneficiat până acum de derogări de la sancțiunile UE privind energia rusă și rămâne puternic dependentă de importurile de petrol și gaze din Rusia.
Noua ordine internațională, Venezuela și poziția Ungariei
Viktor Orban a abordat și evoluțiile globale recente, susținând că preluarea puterii de către președintele american Donald Trump asupra lui Nicolas Maduro din Venezuela ar marca începutul unei noi etape în politica internațională. Potrivit premierului ungar, această operațiune ar putea permite Statelor Unite să controleze o parte semnificativă din rezervele mondiale de petrol.
El le-a spus jurnaliștilor că anul 2025 a fost „un an foarte agitat” și că inaugurarea lui Trump „a dat lovitura de grație” a ceea ce a numit „ordinea mondială liberală”. În viziunea sa, lumea intră într-o „eră a națiunilor”, iar el s-a prezentat drept un susținător timpuriu al acestei paradigme, încă din 2010.
Referindu-se direct la Venezuela, Viktor Orban a descris intervenția americană drept „o manifestare puternică a noii lumi”.
„Împreună cu Venezuela, Statele Unite pot controla 40-50 % din rezervele mondiale de petrol, o forță capabilă să influențeze în mod semnificativ prețul energiei pe piața mondială”.
Premierul a adăugat că o astfel de evoluție ar putea avantaja Ungaria prin scăderea prețurilor globale la energie. El este unul dintre puținii lideri europeni care susțin deschis acțiunea SUA în Venezuela, criticată de majoritatea statelor membre ale UE ca o încălcare a dreptului internațional.
Ucraina, migrația și miza politică internă
Pe tema războiului din Ucraina, Viktor Orban a declarat fără echivoc că Ungaria nu va acorda sprijin financiar Kievului. El a justificat această poziție prin necesitatea protejării resurselor interne ale statului maghiar.
„Avem bani dacă nu îi dăm altora, așa că nu dăm banii noștri Ucrainei. Nu le acordăm nici un împrumut, pentru că toată lumea știe că ucrainenii nu îl vor rambursa”.
Ungaria a fost considerată principalul obstacol în calea sprijinului militar și financiar al UE pentru Ucraina, forțând blocul comunitar să identifice soluții alternative pentru a evita veto-urile Budapestei.
În privința migrației, Viktor Orban a respins ferm orice tentativă a Bruxelles-ului de a impune cote obligatorii. El a declarat că Ungaria nu va accepta ca Uniunea Europeană să decidă „cu cine ar trebui să trăim”, referindu-se la un regulament ce urmează să fie adoptat și care ar impune statelor membre să admită 350 de persoane și să proceseze peste 20.000 de cereri de azil.
Ungaria a refuzat constant să participe la programele europene de relocare și a construit garduri la frontieră pentru a opri fluxurile de migranți, ceea ce a generat dispute juridice și schimburi dure de replici cu Bruxelles-ul.
Pe plan intern, Viktor Orban a confirmat că a solicitat un acord financiar cu Donald Trump.
„Eu l-am solicitat, am convenit că va exista unul”.
Trump a negat însă ulterior aceste afirmații, declarând pentru Politico:
„Nu i-am promis nimic de genul acesta, dar el mi-a cerut insistent”.
Premierul ungar a mai precizat că detaliile unui „scut de apărare” sunt încă în lucru și că Ungaria nu se poate baza exclusiv pe Bruxelles. Totodată, el a anunțat că nu va participa la o dezbatere electorală cu liderul partidului Tisza, Péter Magyar, înaintea alegerilor din aprilie, susținând că poate dezbate doar cu „persoane suverane”.
Magyar și formațiunea sa sunt în creștere în sondaje și reprezintă cea mai serioasă provocare electorală pentru Viktor Orban din ultimii 25 de ani. Premierul conduce Ungaria din 2010 și este, în prezent, cel mai longeviv lider aflat la conducerea unui stat membru al Uniunii Europene.
