Alexandru Nazare explică: Nu mai dăm bani pentru orice fel de investiție
Pachetul de relansare economică prezentat de Alexandru Nazare introduce o schimbare de abordare în acordarea sprijinului public, prin orientarea fondurilor către domenii unde România înregistrează dezechilibre majore sau unde există potențial strategic clar. Ministrul a precizat că finanțările nu vor mai fi distribuite generalizat, ci țintit, în funcție de priorități economice bine definite.
În intervenția televizată la Antena 3, ministrul a arătat că programul include măsuri fiscale și noi scheme de susținere dedicate companiilor, dar doar în anumite arii considerate esențiale pentru echilibrul economic. „zone strategice, zone unde avem deficit de balanță comercială, unde importăm mai mult decât exportăm, resurse minerale, noi tehnologii, cercetare și IMM-uri”, a declarat Alexandru Nazare.
Totodată, oficialul a anunțat introducerea unui instrument special destinat investițiilor de peste un miliard de lei, menționând că România nu a dispus până acum de un mecanism suficient de flexibil pentru a negocia cu investitori de talie mare.
„Noi nu aveam acest instrument, am ratat enorm de multe investiții pentru că nu am avut un instrument flexibil din care să știm când vine un investitor mare ce îi acordăm, credit fiscal, grant, bonificație la dobândă, teren? În sfârșit, vom avea un instrument de diplomație economică prin care să atragem mari investiții”, a afirmat Alexandru Nazare.
Pentru industria prelucrătoare, criteriile vor fi, de asemenea, restrictive, iar finanțarea va fi acordată doar în zonele cu deficit comercial semnificativ.
„Pentru industrie prelucrătoare, nu mai dăm bani pentru orice fel de investiție. Dăm bani unde știm că avem un deficit de balanță important, pe zona de procesare, pe zona farmaceutică, unde deficitele sunt foarte mari.
Am împărțit balanța comercială, avem cinci grupe și banii se vor duce aici. Proiectele încep de la 10 milioane de euro și un buget mediu anual de 150 de milioane de euro”, a precizat Alexandru Nazare.
Resurse critice, cercetare și industria de apărare, în centrul strategiei prezentate de Alexandru Nazare
Un capitol distinct din planul anunțat de Alexandru Nazare vizează exploatarea și valorificarea resurselor strategice, în concordanță cu lista materialelor critice stabilită la nivel european. Ministrul a explicat că România va prioritiza domenii precum extracția și procesarea cuprului sau grafitului, considerate esențiale pentru industriile viitorului.
În acest context, oficialul a subliniat că strategia include toate materialele critice definite de Comisia Europeană.
„Am luat practic tot ce înseamnă material critic, așa cum e definit de Comisie, și am prioritizat zona de resurse minerale și noi tehnologii”, a declarat Alexandru Nazare.
De asemenea, pachetul introduce o schemă dedicată cercetării și dezvoltării, cu accent pe tehnologie și sprijinirea startup-urilor inovatoare. Ministrul a explicat că obiectivul este integrarea firmelor emergente în mediul de afaceri consolidat.
„Va avea un instrument prin care să luăm startup-uri care sunt foarte ingenioase și au potențial să crească și să le ajutăm să crească dinspre acceleratoare, dinspre universități, să le ducem în zona de business”, a afirmat Alexandru Nazare.
Un alt segment nou îl reprezintă industria de apărare, domeniu pentru care, potrivit ministrului, nu a existat anterior un mecanism dedicat de sprijin.
„Nu aveam niciun instrument să sprijinim industria noastră de apărare. Am obținut fonduri europene. Am negociat cu Comisia șase luni de zile și am obținut 200 milioane de euro. Proiectele vor începe de la 10 milioane”, a declarat Alexandru Nazare.
Garanții pentru IMM-uri, facilități fiscale și stimulente pentru listarea la bursă
În cadrul pachetului prezentat de Alexandru Nazare este inclusă o schemă de garanții de stat pentru IMM-uri, în valoare de 500 de milioane de euro, destinată proiectelor cuprinse între 7 și 50 de milioane de lei.
Ministrul a anunțat și un plafon dedicat românilor din diaspora care doresc să investească în țară, precum și un rol extins pentru instituțiile bancare.
„Avem ceva dedicat pentru diaspora, pentru românii care vor să investească acasă, un plafon de 100 milioane de euro pentru investiții ale diasporei în România. Punem și băncile la treabă, inclusiv EximBank, care asta ar trebui să facă, să susțină internaționalizarea companiilor românești, creăm un instrument prin care să poată să susțină companiile românești care vor să iasă în regiune. Poate fi un instrument util și pentru companiile care vor să se implice în reconstrucția Ucrainei”, a declarat Alexandru Nazare.
În zona fiscală, măsurile propuse urmăresc păstrarea unei sume mai mari de bani în circuitul economic, prin utilizarea simultană a amortizării accelerate și a facilității pentru profitul reinvestit.
„În 2026 le poți utiliza pe amândouă, creștem plafonul la TVA la încasare, lăsăm mai mulți bani în piață, de la 4,5 milioane la 5 milioane și anul viitor la 5,5 milioane. E un semnal foarte bun pentru IMM-uri, pentru cmpaniile mici românești”, a explicat Alexandru Nazare.
Tot pentru 2026 este prevăzută o superdeducere de 65% pentru echipamente, iar în cazul microîntreprinderilor va fi permisă revenirea la acest statut dacă pragul de 100.000 de euro este depășit doar temporar, timp de un an. Termenul pentru angajarea obligatorie a fost extins de la 30 la 90 de zile.
Ministrul a anunțat și reintroducerea bonificației de 3% pentru persoanele juridice.
„Am plătit în decembrie și peste 150.000 de companii au primit-o. În acest an va fi aceeași bonificație în scopul conformării fiscale. Această bonificație va fi activă și pentru persoanele fizice, care depun declarația unică. Aceasta va fi în premieră precompletată în acest an”, a declarat Alexandru Nazare.
În plus, companiile care se listează la bursă vor beneficia de superdeduceri de 50%, iar angajații care investesc pe piața de capital vor primi un stimulent anual de 400 de euro.
„Vrem să prioritizăm pe termen lung tot ce înseamnă materiale critice, tot ce înseamnă industrii strategice și vrem să punem România pe harta investițiilor mari, să nu mai ratăm oportunități care vin în zonă și noi nu avem ori instrumente, ori posibilitatea de a reacționa în timp real pentru a le putea atrage”, a spus Alexandru Nazare.
Referitor la calendarul de implementare, ministrul a indicat că aprobarea ar putea avea loc într-un termen scurt.
„Sper că în cel mai scurt timp. La trei luni după ce e aprobat, vom publica HG-urile cu criteriile pentru fiecare schemă în parte. Sper ca în acest an, în trimestrul trei, trimestrul patru să avem call-uri depuse, companii care să aibă proiectele depuse și să primească aprobările în 2026”, a declarat Alexandru Nazare.
În ceea ce privește perspectiva economică, ministrul Finanțelor a precizat că datele pentru anul 2025 vor indica o creștere economică a României.
