Clădirile, pilon esențial în strategia climatică europeană
Potrivit evaluărilor Comisiei Europene, fondul construit generează aproximativ 40% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel continental. Din acest motiv, Bruxelles-ul a inclus clădirile în centrul politicilor de decarbonizare.
Direcția este clară: transformarea treptată a locuințelor, blocurilor și clădirilor publice în clădiri cu emisii zero sau emisii reduse. În acest cadru, legislația privind sistemele de încălzire devine un instrument-cheie.
Germania între legea națională și noile directive UE
În 2023, Germania a introdus Legea privind energia în clădiri (GEG), cunoscută publicului drept „Legea privind încălzirea”. Actul normativ a stârnit dezbateri intense, iar actualul executiv federal, condus de cancelarul Friedrich Merz (CDU), a anunțat intenția de revizuire.
În paralel însă, guvernul german trebuie să implementeze Directiva UE privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), care stabilește standarde similare și, în anumite aspecte, chiar mai stricte. Termenul-limită pentru transpunere este 29 mai 2026.
Panourile solare: ce prevede foaia de parcurs europeană
Directiva europeană trasează un calendar etapizat pentru integrarea energiei solare în clădiri, cu condiția fezabilității economice.
Printre reperele majore:
-până la 31 decembrie 2026: panouri solare obligatorii pentru clădirile publice și nerezidențiale noi (de la 250 m²)
-până la 31 decembrie 2027: obligații pentru clădirile publice existente de mari dimensiuni
-până la 31 decembrie 2028: extinderea cerințelor pentru alte categorii de clădiri publice
-de la 1 ianuarie 2030: panouri solare pentru clădirile rezidențiale noi
Accentul cade inițial pe sectorul public, apoi pe clădirile comerciale și, ulterior, pe segmentul rezidențial.
Viitorul încălzirii pe combustibili fosili
Obiectivul neutralității climatice implică eliminarea treptată a sistemelor de încălzire exclusiv pe bază de combustibili fosili.
Legislația UE stabilește că „Începând cu 1 ianuarie 2025, programele de subvenționare pentru sistemele de încălzire bazate exclusiv pe combustibili fosili au fost interzise.”
Totuși, schemele de sprijin pentru sisteme hibride rămân permise.
La nivel european, după 2040 nu ar mai trebui instalate sisteme noi exclusiv fosile. În Germania, cadrul actual prevede interdicția funcționării acestora din 1 ianuarie 2045, deși o eventuală modificare legislativă este încă incertă.
Alte cerințe pentru clădiri
EPBD introduce și obligații conexe tranziției energetice:
-stații de încărcare pentru vehicule electrice în clădirile nerezidențiale
-standarde de emisii zero pentru clădirile publice noi
-extinderea cerințelor către toate clădirile noi după 2030
Directiva nu impune explicit renovarea tuturor clădirilor existente, însă stabilește ținte de eficiență energetică. Experții estimează că Germania ar trebui să atingă o rată anuală de renovare de aproximativ 2% pentru a respecta traiectoria climatică. În prezent, ritmul este în jur de 1%.
Au fost definite și obiective intermediare:
-până în 2030: reducerea consumului energetic al clădirilor rezidențiale cu 16% față de 2020
-până în 2035: reducere de 20–22%
Cum afli dacă locuința necesită renovare
Instrumentul central rămâne certificatul de performanță energetică. În Germania, acesta este deja obligatoriu la vânzare și închiriere.
Evaluarea stabilește clasa energetică, de la A+ la H, în funcție de consumul anual de energie (kWh/m²a). Conform unei analize ImmoScout24, aproximativ 42% dintre clădirile rezidențiale germane se află în clasele E–H, adică segmentele cu eficiență scăzută.
Posibile sancțiuni
Germania trebuie să detalieze în legislația națională regimul sancțiunilor. UE solicită statelor membre să țină cont de situația financiară a proprietarilor și să prevadă mecanisme de sprijin, în special pentru gospodăriile vulnerabile.
În prezent, legea germană privind încălzirea prevede amenzi între 5.000 și 50.000 de euro, în funcție de gravitatea abaterii.
