Ora de vară 2026. Se dau ceasurile înainte cu o oră. Schimbarea orei vine mai devreme în acest an

Schimbarea orei va produce în 2026 o zi mai scurtă decât toate celelalte, după ce ceasurile vor fi date înainte în noaptea de 28 spre 29 martie. În România și în restul Uniunii Europene, ora de vară va intra în vigoare la final de martie, iar milioane de oameni vor pierde o oră de somn. Schimbarea pare să vină mai devreme decât în 2025, deși regula a rămas neschimbată.

Schimbarea orei din 2026 reduce durata zilei la 23 de ore

Schimbarea orei din primăvara anului 2026 va avea loc în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, când România va trece oficial la ora de vară. În acel moment, ora 3.00 va deveni ora 4.00, ceea ce înseamnă că ziua respectivă va avea doar 23 de ore.

Concret, la ora 3.00 dimineața, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că vom trece direct la ora 4.00. Efectul imediat va fi pierderea unei ore de somn, iar pentru mulți oameni rutina de dimineață va fi afectată.

Odată cu această modificare, serile vor deveni vizibil mai lungi. Soarele va începe să apună după ora 18.00, ceea ce înseamnă mai multă lumină naturală în a doua parte a zilei. Pentru cei care lucrează până după-amiaza târziu, această schimbare se va traduce prin mai mult timp petrecut în lumină naturală.

Revenirea la ora de iarnă este programată, ca în fiecare an, în ultima duminică din octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Regula este stabilită la nivel european încă din 1996 și prevede clar trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie și revenirea la ora standard în ultima duminică din octombrie.

De ce schimbarea orei pare mai devreme în 2026, deși regula nu s-a modificat

Schimbarea orei respectă aceeași regulă în fiecare an, însă data exactă diferă în funcție de modul în care sunt așezate zilele în calendar. În 2026, ultima duminică din martie cade pe 29 martie, în timp ce în 2025 aceasta a fost pe 30 martie.

Această diferență de o zi creează impresia că ora de vară vine mai devreme, însă mecanismul legal nu a suferit nicio modificare. Practic, poziționarea zilelor în calendar este singurul element care diferă de la un an la altul.

În următorii cinci ani, calendarul trecerii la ora de vară va arăta astfel: în 2027 – duminică, 28 martie; în 2028 – duminică, 26 martie; în 2029 – duminică, 25 martie; în 2030 – duminică, 31 martie; în 2031 – duminică, 30 martie. Datele variază, însă regula rămâne identică.

Conceptul orei de vară nu este unul recent. Primele idei privind ajustarea programului pentru a economisi resurse au fost formulate în 1784 de Benjamin Franklin. Sistemul a fost adoptat oficial în 1916, în timpul Primului Război Mondial, pentru a reduce consumul de cărbune.

În prezent, numeroase voci susțin că beneficiile economice sunt limitate, iar efectele asupra sănătății nu pot fi ignorate. Totuși, în țările cu diferențe mari între durata zilelor de vară și cele de iarnă, schimbarea orei este considerată un instrument util pentru adaptarea programului zilnic la lumina naturală.

84% dintre europeni au cerut eliminarea schimbării orei, dar decizia rămâne blocată

România a introdus pentru prima dată ora de vară în 1932. Practica a fost suspendată între 1943 și 1979, perioadă de 36 de ani, după care a fost reluată și menținută până în prezent.

În 2018, Comisia Europeană a organizat un sondaj public la care au participat 4,6 milioane de cetățeni din Uniunea Europeană, iar 84% dintre respondenți s-au declarat în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei. În 2019, Parlamentul European a dezbătut eliminarea acestui sistem, însă statele membre nu au ajuns la un consens privind alegerea unei ore permanente, fie de vară, fie de iarnă.

De atunci, cadrul legislativ a rămas neschimbat, iar schimbarea orei continuă să fie aplicată conform regulii stabilite la nivel european.

Ce efecte are schimbarea orei asupra sănătății și cum poate fi redus impactul

Schimbarea orei nu reprezintă doar o ajustare a ceasurilor, ci și o provocare pentru organism. Cele mai frecvente efecte resimțite sunt oboseala accentuată, dificultățile de concentrare, iritabilitatea și somnul agitat.

Specialiștii atrag atenția că, în medie, în prima zi de luni după trecerea la ora de vară, oamenii dorm cu aproximativ 40 de minute mai puțin.

„În medie, în prima zi de luni după schimbare, oamenii dorm cu aproximativ 40 de minute mai puțin”, arată experții de la SleepFoundation.org.

Totodată, unele studii indică o creștere temporară a riscului de accidente rutiere și probleme cardiovasculare imediat după modificarea orei.

Pentru a diminua impactul, specialiștii recomandă ajustarea treptată a programului de somn cu 15-30 de minute mai devreme, cu câteva zile înainte de schimbare. De asemenea, este indicată expunerea la lumină naturală, evitarea ecranelor înainte de culcare și reducerea consumului de cofeină și alcool.

Menținerea aceleiași ore de trezire este esențială, chiar dacă în prima zi senzația de oboseală este mai puternică. Alimente precum kiwi, vișinele, bananele, migdalele, fisticul, laptele sau ceaiul de mușețel pot susține un somn mai odihnitor, datorită conținutului de melatonină, triptofan sau magneziu. În schimb, sunt de evitat ciocolata, carnea grea, alimentele picante, băuturile acidulate, alcoolul și consumul excesiv de lichide înainte de culcare.

Țările care au renunțat deja la schimbarea orei

Mai multe state au decis în ultimii ani să elimine schimbarea orei și să adopte un sistem permanent.

Rusia a trecut permanent la ora de iarnă în 2014, Turcia a optat pentru ora permanentă de vară în 2016, iar China, India și Japonia nu aplică deloc schimbarea sezonieră a orei. Brazilia a renunțat la acest sistem în 2019, iar Mexic a eliminat schimbarea orei în majoritatea regiunilor începând din 2022. În Europa, Islanda și Belarus nu mai modifică ora.

În Uniunea Europeană, însă, regula rămâne valabilă: schimbarea orei se face în ultimul weekend din martie și în ultimul weekend din octombrie.