OMS avertizează asupra unui scenariu nuclear: Consecințele vor dura decenii. Nimic nu poate preveni răul care va veni

OMS analizează riscurile majore generate de escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, în contextul atacurilor asupra infrastructurii nucleare. Oficialii organizației avertizează că un incident atomic ar avea consecințe pe termen lung, la nivel regional și global. Declarațiile vin pe fondul intensificării acțiunilor militare și al îngrijorărilor tot mai mari privind securitatea nucleară. Situația este monitorizată atent de structurile ONU.

OMS ia în calcul un incident nuclear pe fondul escaladării conflictului din Iran

OMS ia în calcul scenariul unui incident nuclear ca urmare a evoluției conflictului din Iran, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii atomice cresc riscurile unui dezastru de proporții. Oficialii Organizației Mondiale a Sănătății se pregătesc pentru ceea ce numesc „cel mai rău scenariu”, potrivit informațiilor transmise de Politico.

Reprezentanții ONU monitorizează în permanență efectele atacurilor lansate de SUA și Israel asupra siturilor nucleare iraniene și rămân în stare de alertă pentru orice amenințare majoră. Hanan Balkhy, directorul regional al OMS pentru estul Mediteranei, a subliniat gravitatea situației și incertitudinile care planează asupra evoluției conflictului.

„Cel mai rău scenariu este un incident nuclear, iar acesta este lucrul care ne îngrijorează cel mai mult. Oricât de mult ne-am pregăti, nimic nu poate preveni răul care va veni… în direcția regiunii – și la nivel global, dacă acest lucru se va întâmpla în cele din urmă – iar consecințele vor dura decenii”, a declarat Balkhy.

Oficialul OMS a explicat că instituția analizează toate variantele posibile, inclusiv atacuri asupra instalațiilor nucleare sau utilizarea efectivă a unei arme atomice.

„Ne gândim la asta și sperăm doar cu adevărat că nu se va întâmpla”, a adăugat Balkhy.

În paralel, președintele american Donald Trump a afirmat că intenționează să „elimine amenințarea nucleară iminentă reprezentată de regimul iranian”, fără a prezenta însă dovezi privind existența unui program nuclear militar activ la Teheran.

În iunie anul trecut, SUA și Israelul au vizat mai multe instalații nucleare din Iran, inclusiv siturile Fordow, Isfahan și Natanz, atacuri confirmate de autoritățile iraniene. Operațiunile au continuat și după lansarea unei noi ofensive pe 28 februarie.

În regiune există și alte obiective sensibile, inclusiv instalații nucleare din Israel și Emiratele Arabe Unite, aflate în raza de acțiune a rachetelor iraniene. Deși nu au fost raportate atacuri asupra acestora, se consideră că Israelul deține un arsenal nuclear semnificativ.

Până în prezent, nu au fost identificate semne de contaminare radioactivă. Totuși, un eventual incident nuclear ar putea provoca leziuni grave imediate la nivelul plămânilor și pielii, dar și efecte pe termen lung, precum cancer sau tulburări psihice, a explicat Balkhy.

Exemplele istorice invocate de oficialii OMS întăresc temerile actuale. Accidentul de la Cernobîl din 1986 a dus la decese imediate și la mii de cazuri de cancer tiroidian în anii următori. „Cred că cei care citesc istoria incidentelor anterioare, fie intenționate, fie accidentale, sunt foarte conștienți de ceea ce vorbim.”, a spus Balkhy.

În același context, atacurile nucleare asupra Hiroshimei și Nagasaki din 1945 au provocat între 110.000 și 210.000 de morți, subliniind impactul devastator al unor astfel de arme.

Pe fondul tensiunilor, apar și speculații privind utilizarea armelor nucleare. David Sacks, consilier al lui Trump, și-a exprimat îngrijorarea față de o posibilă escaladare în acest sens. Președintele american a respins însă scenariul, declarând: „Israelul nu ar face asta”.

OMS continuă să pregătească personalul pentru gestionarea unui eventual incident nuclear, oferind recomandări privind protecția populației și răspunsul autorităților în situații de urgență.

Totodată, Balkhy a atras atenția asupra efectelor indirecte ale conflictului, inclusiv poluarea generată de atacurile asupra instalațiilor petroliere iraniene, care au acoperit Teheranul cu fum și pot genera afecțiuni respiratorii severe.

Atacurile asupra sistemelor de sănătate agravează criza umanitară din regiune

OMS semnalează și deteriorarea rapidă a sistemelor de sănătate din zonele afectate de conflict, pe fondul atacurilor repetate asupra infrastructurii medicale și a personalului sanitar. Situația devine critică, în special în Iran, Liban și Gaza.

Organizația a înregistrat 46 de atacuri asupra lucrătorilor din domeniul sănătății din Iran și Liban de la începutul conflictului, soldate cu 38 de decese. În Liban, două atacuri din 13 martie au dus la moartea a 14 cadre medicale, inclusiv într-un centru de asistență primară din Bourj Qalaouiyeh.

„Tragice și inacceptabile”, a calificat aceste incidente Balkhy, subliniind că personalul medical trebuie protejat conform dreptului internațional „în permanență”.

În același timp, acuzațiile privind distrugerea sistematică a sistemului medical din Gaza continuă să fie contestate de Israel, care susține că operațiunile sale au justificare militară sau reprezintă accidente. Un exemplu invocat este atacul asupra Spitalului Nasser, descris drept un „accident tragic”.

Datele OMS arată că, până la mijlocul anului 2025, 94% dintre spitalele din Gaza au fost avariate sau distruse, ceea ce complică dramatic accesul la servicii medicale.

Situația este agravată de incidente precum cel raportat în Kuweit, unde doi paramedici au fost răniți de șrapnel provenit dintr-un atac iranian.

Bilanțul victimelor civile este în creștere. Ministerele Sănătății din Iran și Liban au raportat 1.444, respectiv 886 de morți până la 17 martie, iar în Liban au fost înregistrați 107 copii uciși în urma bombardamentelor recente.

Pe lângă pierderile de vieți omenești, conflictul a generat un val masiv de persoane strămutate. ONU estimează între 600.000 și 1 milion de gospodării afectate în Iran, în timp ce în Liban sunt aproape 946.000 de persoane strămutate.

Sistemul medical libanez, deja fragil înainte de conflict, este supus unei presiuni extreme din cauza afluxului de pacienți și a lipsei resurselor. Problemele includ accesul limitat la alimente, apă potabilă și servicii medicale esențiale.

„Vorbim despre accesul la alimente bune, apă curată, întreruperea furnizării de asistență medicală, fie că este vorba de vaccinările copiilor, fie că este vorba de accesul la medicamente, pacienții dializați, pacienții cu cancer, va avea un impact uriaș asupra populației din Liban”, a declarat Balkhy.

Criza sanitară din Gaza este amplificată de restricțiile privind ajutorul umanitar. OMS semnalează lipsuri grave de medicamente și echipamente, în timp ce autoritățile israeliene susțin că livrările sunt suficiente.

Ministerul Sănătății palestinian afirmă că 46% dintre medicamentele esențiale nu mai sunt disponibile, ceea ce pune în pericol viața pacienților.

Amploarea distrugerilor din Gaza este atât de mare încât reconstrucția va necesita resurse financiare uriașe și timp îndelungat.

„Miliarde de dolari” și „decenii pentru a restabili un mediu demn în care să trăiască acești oameni”, a spus Balkhy.