Ambasadorul Rusiei în România avertizează: Occidentul uită că bomba atomică nu este o jucărie

Ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, trage un semnal de alarmă privind răspândirea armelor nucleare în Europa și riscurile pentru securitatea globală.

Ambasadorul Rusiei în România avertizează: Occidentul uită că bomba atomică nu este o jucărie

Ambasadorul Federației Ruse în România, Vladimir Lipaev, a declarat într-un interviu pentru Izvestia că arma nucleară nu este o jucărie, ci o responsabilitate enormă față de propria națiune și întreaga umanitate.

„Este regretabil că există politicieni în Occident care uită că bomba atomică nu este o jucărie și că deținerea unei astfel de arme este, în primul rând, o responsabilitate uriașă față de propriul popor și față de întreaga umanitate”, a subliniat el.

Diplomatul a criticat „frivolitatea și aventurismul” unor politicieni occidentali în chestiuni nucleare, avertizând că răspândirea armelor de distrugere în masă și pierderea controlului asupra acestora reprezintă o amenințare directă la adresa Rusiei și a securității globale.

„Ca răspuns la posibila apariție a ogivelor franceze în regiune, Moscova ar putea consolida securitatea Crimeei și spori potențialul de lovire al Flotei Mării Negre, consideră experții”, notează ziarul citat.

”Umbrela nucleară” propusă de Franța

La inițiativa președintelui Emmanuel Macron, Franța propune o „umbrela nucleară” europeană, la care s-au alăturat țări precum Marea Britanie, Germania, Belgia, Grecia, Polonia, Danemarca, Țările de Jos și Suedia. Planul vizează schimbul de informații de intelligence, canale speciale de comunicare și posibilitatea amplasării de vectori nucleari pe teritoriul aliaților.

În Europa de Est, România, Polonia și Estonia au arătat interes pentru discuții privind securitatea nucleară. Deși Polonia explorează posibilitatea obținerii de arme nucleare, președintele Nicușor Dan a declarat că România nu intenționează, pe termen mediu, să găzduiască componente nucleare, bazându-se pe protecția NATO și pe cooperarea cu Statele Unite.

Extinderea „umbrelei nucleare” franceze are implicații directe asupra dialogului global privind controlul armamentului nuclear. Tratatul START, care reglementa armele ofensive strategice, a expirat în februarie, iar negocierile pentru un nou acord includ Rusia, SUA și China. Moscova solicită includerea arsenalelor nucleare ale Marii Britanii și Franței, însă intenția Franței de a-și extinde prezența nucleară în Europa riscă să complice aceste negocieri.

Posibile reacții militare ale Rusiei

Experții militari ruși avertizează că orice prezență a armelor nucleare franceze în apropierea granițelor Rusiei ar putea destabiliza echilibrul strategic în regiunea Mării Negre. Potrivit lui Dmitri Stefanovici, cercetător la Centrul de Securitate Internațională al IMEMO RAN, Rusia ar putea consolida forțele pe Peninsula Crimeea, inclusiv prin dezvoltarea capacității de lovire cu rachete de mare rază, a forțelor aeriene și a sistemelor de apărare aeriană și antirachetă.

„Cât de justificate sunt speranțele în sprijinul american se poate judeca după eficiența și fiabilitatea protecției militare pe care Statele Unite au oferit-o aliaților lor din Orientul Mijlociu din Golful Persic în timpul conflictului declanșat de acestea cu Iranul. Se pare că un astfel de nivel de protecție convine României”, a subliniat ambasadorul.

Unele state din Europa de Vest, precum Belgia, Danemarca și Suedia, au declarat că ar putea găzdui avioane franceze capabile să transporte arme nucleare, în special în cadrul exercițiilor militare comune. Germania a creat un grup bilateral pentru cooperare nucleară și va participa la exerciții comune începând din 2026.

„Gradul de amenințare pentru Rusia va depinde direct de numărul de rachete franceze din dotarea nucleară și de vectorii care ar putea apărea acolo, precum și de forțele de uz general care le acoperă. În ansamblu, acest lucru va contribui la deteriorarea echilibrului strategic pe teatrul de operațiuni „maro-negru” al reținerii reciproce dintre Rusia și NATO”, a declarat pentru Izvestia Dmitri Stefanovici, cercetător la Centrul de Securitate Internațională al IMEMO RAN.

România nu și-ar permite costul reunificării cu Republica Moldova

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, consideră că ideea reunificării României cu Republica Moldova este nepracticabilă din punct de vedere financiar. Într-un interviu pentru agenția TASS, diplomatului a explicat că Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar costurile unui proces de unificare ar pune o presiune uriașă asupra bugetului României.

„Moldova modernă este una dintre cele mai sărace țări din Europa, în mare parte din cauza politicilor echipei lui Sandu. Prin urmare, există îngrijorări că bugetul românesc pur și simplu nu va putea suporta costurile unificării. Se vorbește mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea la UE, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către partenerii săi”, a spus Vladimir Lipaev într-un interviu acordat agenției TASS.

Diplomatul rus a menționat și trecutul istoric ca un factor important care descurajează reunificarea. Moldova a trecut prin două perioade de ocupație românească în secolul XX: între 1918 și 1940 și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când România a participat la agresiunea împotriva Uniunii Sovietice.

„În secolul al XX-lea, Moldova a trecut prin două ocupații românești. Prima a avut loc în 1918, când, profitând de slăbiciunea tânărului stat sovietic, România a introdus trupe în Basarabia rusă. Această ocupație a durat până în 1940. În 1941, România, ca parte a coaliției hitleriste, a participat la agresiunea împotriva URSS și a invadat Moldova sovietică. Justificarea oferită a fost argumentul, încă susținut de istoriografia românească, al restituirii presupuselor pământuri românești confiscate ilegal. Cu toate acestea, Basarabia nu a făcut niciodată parte din statul român independent. Amintirea acelor evenimente încă persistă asupra poporului moldovenesc, iar deocamdată, aceasta servește drept vaccin împotriva ideii de unificare. Majoritatea populației, după cum se știe, nu o susține.”, spune diplomatul.

Vladimir Lipaev a susținut că România exercită o influență semnificativă asupra politicii și instituțiilor din Moldova. Diplomatul a acuzat „românizarea” societății prin intermediul sistemului educațional și al elitelor politice loiale Bucureștiului.

„România vorbește neobosit despre „relația sa specială” cu Republica Moldova. Prin intermediul elitelor politice loiale Bucureștiului, „românizarea” societății este urmărită cu vigoare, literalmente impusă. Școlile predau limba românească, nu moldovenească, iar istoria românilor, nu a moldovenilor, este studiată, într-o lumină falsificată și distorsionată. Aproape toți politicienii de frunte, inclusiv președinta Maia Sandu, dețin pașapoarte românești. Foști și actuali oficiali români sunt numiți în funcții cheie în guvern. Bucureștiul a plasat sistemele de securitate, energetic și bancar ale Republicii Moldova sub controlul său direct”, mai transmite ambasadorul.

Pe de altă parte, liderii politici din cele două state au abordări mai moderate. Președintele Maia Sandu a declarat că ar vota pentru reunificare doar în cazul unui referendum. În România, președintele Nicușor Dan a subliniat că nu există o majoritate pentru un asemenea proiect, iar premierul Ilie Bolojan și-a exprimat sprijinul personal, precizând că ar vota afirmativ într-un eventual referendum.