Unirea României cu Moldova și „îngrijorările” Rusiei. Bogdan Glăvan: E o dovadă de analfabetism economic

Bogdan Glăvan a explicat că fricile legate de unirea cu Republica Moldova sunt alimentate de Moscova și de dezinformări interne, subliniind că, din punct de vedere economic, unirea este fezabilă și integrarea Moldovei în România continuă treptat de ani buni.

Bogdan Glăvan: Dezinformările despre unirea cu Republica Moldova vin de la Moscova

Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan a explicat că temerile și fricile false legate de unirea României cu Republica Moldova provin din dezinformări orchestrate de Moscova.

El susține că, în timp ce unii politicieni și securiști se concentrează pe scenarii alarmiste, adevărul economic este complet diferit.

Bogdan Glăvan a menționat, pe pagina sa de Facebook, că declarațiile ambasadorului Federației Ruse la București indică preocuparea ca bugetul românesc să nu poată susține costurile unei eventuale uniri.

În acest context, diplomatul rus promovează ideea integrării Moldovei prin aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce ar permite transferarea unei părți a cheltuielilor către partenerii externi.

Profesorul a punctat însă că Moldova reprezintă doar 5% din România și că este absurd să susții că unirea ar fi imposibilă din motive economice.

Potrivit lui Bogdan Glăvan, situația financiară a României este influențată de politicieni și securiști care au exploatat resursele țării, dar problema ar fi rezolvabilă dacă ar exista voință politică. El subliniază diferența dintre a recunoaște lipsa voinței și a pretinde că unirea nu este posibilă.

Profesorul a mai explicat că reticența unor cetățeni din Moldova față de unire este rezultatul dezinformărilor și propagandei, și nu al realităților economice sau politice. În același timp, el afirmă că integrarea Moldovei în România se desfășoară treptat de ani buni și va continua fie direct, fie prin intermediul Uniunii Europene, în ciuda propagandei și aberațiilor promovate de interesele externe.

Postarea integrală a profesorului Glăvan

„Ca să înțelegeți de unde vin dezinformările, angoasele, falsele frici cum ne îndoapă unii securisti cu tâmpenii…iată de unde vin: de la Moscova! Toți sunt pe lanțul scurt, dar nu pe lanțul agricol scurt, ci pe lanțul politic.

„Aici există temerea că bugetul românesc pur şi simplu nu va suporta cheltuielile legate de unire”, susţine ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. „De aceea se vorbeşte mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea acesteia la Uniunea Europeană, ceea ce ar permite Bucureştilui să transfere o parte semnificativă a costurilor către parteneri”.

Fapt: din perspectiva economică, Moldova reprezintă 5% din România. Este o aberație să spui că cineva care reprezintă 100 nu își poate permite unirea cu cineva care reprezintă 5. Este o dovadă de analfabetism economic să creadă cineva o asemenea afirmație.

A, că România e intr-o situație financiară proastă, la care au pus umărul toți securiștii aflați pe firul scurt și toate nulitățile cocoțate că scroafele în politică, asta e altceva. Se poate rezolva, dacă există voință. Doar că nu există voință. Dar una e sa spui că nu există voință, alta e să spui că nu se poate. Dacă România nu ar mai fi exploatată de aceste căpușe, s-ar putea foarte lejer.

A, că moldovenii nu doresc în proporție covârșitoare unirea este tot o altă mâncare de pește. Este rezultatul dezinformărilor și a spălării pe creier, tot de către genul de indivizi amintiți mai sus.

A, că Moldova se integrează în România incet-incet, de foarte mulți ani, este tot un fapt. Și că va continua să se integreze direct sau indirect (prin UE) este cert. În ciuda aberațiilor și a propagandei contra. Așa că, adio sovieticilor!”, a scris Bogdan Glăvan pe pagina sa de socializare.

Interviul acordat de Vladimir Lipaev de la care a pornit întreaga controversă

Reamintim că Ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, a acordat un amplu interviu agenţiei ruse de stat TASS, popularizat pe pagina de Facebook a ambasadei, în care, potrivit descrierii, discută despre „perspectivele unirii României şi Moldovei, despre sprijinul acordat de Bucureşti Kievului şi despre sentimentele anti-ruse ale guvernului român”.

Interviul este publicat de agenţia oficială rusă sub titlul „România nu îşi poate permite unirea cu Moldova”.

Întrebat dacă, după ce autorităţile din Moldova „au lansat ideea” unirii cu România, se întrevăd deja paşi concreţi în această direcţie, ambasadorul a sugerat că ideea nu se bucură de sprijin în rândul populaţiei din Republica Moldova, pentru că în secolul XX „Moldova a trecut prin două ocupaţii româneşti” în timpul cărora s-ar fi comis abuzuri.

Întrebat cum se raportează România şi cum reacţionează locuitorii din România la ideea unirii cu Moldova, Lipaev susţine că „ideea că românii şi moldovenii ar fi un popor unic, dar împărţit (…) s-a înrădăcinat destul de puternic în conştiinţa publică, datorită propagandei agresive” şi este exploatat de partidele şi politicienii de orientare naţionalistă, care îl speculează în scopuri electorale.

„Cu toate acestea, la Bucureşti se conştientizează totuşi diferenţa dintre ceea ce se doreşte şi ceea ce este posibil. Naraţiunea oficială este că mai întâi moldovenii înşişi trebuie să se pronunţe în favoarea unirii, iar apoi se va vedea.

Merită reamintit faptul că Moldova contemporană este una dintre cele mai sărace ţări din Europa, în mare parte datorită politicii echipei (preşedintei Maia) Sandu. De aceea, aici există temerea că bugetul românesc pur şi simplu nu va suporta cheltuielile legate de unire.

De aceea se vorbeşte mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea acesteia la Uniunea Europeană, ceea ce ar permite Bucureştilui să transfere o parte semnificativă a costurilor către parteneri”, susţine ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti.