Reformele din România merg cu spatele. Bogdan Glăvan: Asta înseamnă reforme, nu să închizi WC-urile publice ca să economisești bani

Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan critică dur lipsa unor reforme reale în România, susținând că măsurile anunțate au un impact bugetar nesemnificativ. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta afirmă că statul mimează schimbarea, în timp ce problemele structurale persistă. Glăvan propune reducerea rolului statului în economie și susținerea universităților private ca exemplu de reformă autentică.

România are de făcut reforme urgente, dar subiectul pare să fie absent din spațiul public, acuză Bogdan Glăvan

Profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan susține că România a ajuns să evite discuțiile reale despre reforme, deși se confruntă cu probleme bugetare serioase și cu efectele unei revoluții tehnologice care impune schimbări profunde.

Într-o postare pe Facebook, acesta critică măsurile recente ale statului, pe care le consideră superficiale și lipsite de impact real asupra finanțelor publice și a dezvoltării economice.

Amintind de anii ’90, Bogdan Glăvan arată că, deși atunci România era repetentă la capitolul reforme, subiectul domina dezbaterile publice și agenda politică.

În prezent, în opinia sa, tema reformelor a dispărut aproape complet din discursul oficial, în ciuda deficitului bugetar ridicat și a faptului că o treime din forța de muncă a emigrat, ceea ce a redus semnificativ baza de susținere a statului.

Impact bugetar minim pentru reforma administrativă a Guvernului Bolojan

Profesorul consideră că așa-numita reformă administrativă are un impact bugetar infim, estimat la doar 0,1% din PIB, echivalent, în comparația sa, cu valoarea a două rovignete sau cu jumătate din sumele obținute prin impozitarea pensiilor mai mari de 3.000 de lei ori din reducerile aplicate profesorilor.

În plus, Bogdan Glăvan susține că economiile realizate prin reducerea a 20.000 de posturi ar fi anulate de alte cheltuieli, inclusiv de măsuri de relansare economică ce consumă un procent similar din PIB.

În viziunea sa, o reformă autentică ar trebui să însemne procente consistente din PIB, valorificarea reală a activelor statului și diminuarea rolului acestuia în economie, ceea ce ar presupune și reducerea numărului de funcționari.

Ca exemplu concret, Bogdan Glăvan pledează pentru sprijinirea universităților private, care ar trebui lăsate să investească și să acumuleze capital pentru a putea oferi educație de calitate, inclusiv gratuită.

El afirmă că, în statele dezvoltate, universitățile se susțin din investiții, nu exclusiv din taxe, și consideră că statul român sufocă inițiativa privată și distorsionează competiția, în timp ce pretinde că asigură educația.

Postarea integrală a profesorului de economie: „Economisiți banii la buget și asigurați simultan educație, prin reforme!”

„Eram foarte tânăr în anii ’90, dar țin minte că era dezbatere mare în legătură cu „reformele”. Aveam miniștri însărcinați cu reforma. Talkshow-uri despre reforme. Mă rog, eram repetenți la reforme, dar se vorbea mult despre reforme.

Astăzi nu prea se vorbește, oficial, despre reforme. Deși statul are probleme bugetare mari. Iar revoluția tehnologică ne provoacă (ne oferă și instrumente) să facem schimbări. Nu mai zic de faptul că o treime din forța de muncă a emigrat și statul actual nu mai are bază.

Așa-zisa reformă administrativă este apă de ploaie, bugetar vorbind. Cu un impact de 0,1% din PIB valorează cât două rovignete; sau jumătate din cât a încasat statul prin impunerea contribuțiilor la sănătate asupra pensiilor mai mari de 3000 lei; sau jumătate din cât s-a tăiat de la profesori.

Unde mai pui că ce economisește statul cu o mână, cheltuie cu alta: așa-zisele măsuri de relansare consumă tot 0,1% din PIB. Practic, statul reduce 20 000 de locuri de muncă – inutile, desigur – și folosește banii pentru a da pomeni unor băieți deștepți.

Reforma autentică ar însemna, bugetar vorbind, procente bune din PIB. Ar însemna valorificarea cu adevărat a activelor statului, diminuarea rolului statului, despovărarea sectorului privat care înseamnă, pe verso, exact asta: mai puțini funcționari.

Eu tot timpul dau exemple. Mai dau acum unul. Lăsați, fraților, universitățile private să investească și să acumuleze capital, pentru a oferi educație de calitate! Fiindcă unele oferă inclusiv educație gratuită! Lăsați-le să facă bani, ca să poată oferi educație gratuită! În lumea civilizată universitățile nu trăiesc din taxe, ci din investițiile pe care le fac. Doar în România bolșevică statul sufocă inițiativa privată, nu lasă universitățile să inveastească, distorsionează competiția după care se laudă că el oferă educație. Economisiți banii la buget și asigurați simultan educație, prin reforme! Asta înseamnă reforme, nu să închizi WC-urile publice ca să economisești bani, înțelegeți?”, a scris Bogdan Glăvan pe contul său de Facebook.