Bugetul României pe 2026. Dan Andronic: Facturi mai mari, salarii înghețate și datorie publică în creștere (VIDEO)

Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2026, analizat de Consiliul Economic și Social (CES), arată probleme economice majore care vor afecta direct românii: facturi la energie în creștere, salarii și pensii înghețate, datorie publică alarmantă și subfinanțarea educației, cercetării și infrastructurii, arată Dan Andronic într-un articol pentru evz.ro.

Problemele bugetului României în 2026

Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2026 a ajuns recent pe masa Consiliului Economic și Social (CES), organisme ce reunește patronate, sindicate și reprezentanți ai societății civile, arată jurnalistul Dan Andronic într-un articol publicat pe evz.ro.

Analiza acestuia arată că bugetul, prezentat de Guvern ca o „ancoră de stabilitate”, ascunde realități economice alarmante care vor afecta direct cetățenii.

Una dintre cele mai urgente probleme semnalate de CES și patronate este subfinanțarea schemei de plafonare a prețurilor la energie. În 2026, statul alocă doar 3,75 miliarde lei pentru decontarea diferențelor către furnizori, în condițiile în care necesarul real depășește 6 miliarde lei, conform ANRE.

Neplata restanțelor poate crea blocaje financiare în sectorul energetic și poate pune în pericol aprovizionarea cu energie, crescând indirect facturile consumatorilor.

Creștere economică supraestimată

Guvernul estimează o creștere economică de 1% și un PIB de 2.045 miliarde lei. CES atrage atenția că aceste cifre sunt prea optimiste, urmând exemplul bugetului din 2025, care promitea 2,5% creștere, dar s-a realizat doar 0,6%.

Supraestimarea PIB-ului creează iluzia unui deficit mai mic și ascunde adevărata gaură în buget, de 80–100 miliarde lei, afectând planificarea cheltuielilor publice.

Salariile și pensiile, înghețate în 2026

Potrivit proiectului de buget, salariile bugetarilor, pensiile și alocațiile vor rămâne neschimbate în prima parte a anului. În același timp, inflația este estimată la 6,5%, iar accizele la carburanți, alcool, tutun și băuturi cu zahăr vor crește.

Majorarea TVA la 21% și uniformizarea cotelor reduse la 11% pentru alimente, medicamente și energie vor crește costul vieții pentru toți românii, în timp ce mediul de afaceri beneficiază de scutiri fiscale suplimentare.

Datoria publică crește alarmant

Datoria publică depășește pragul critic de 60% din PIB și se estimează că ar putea ajunge la 65%. Bugetul 2026 nu include măsuri reale de reducere a datoriei, iar doar pentru dobânzi statul va plăti peste 60 miliarde lei – bani care ar fi putut fi folosiți pentru infrastructură, sănătate sau educație.

Guvernul mizează pe un nivel record de fonduri europene pentru investiții, însă CES avertizează că estimările depășesc capacitatea administrativă a României. Proiectele PNRR sunt adesea blocate sau întârziate, ceea ce face improbabilă absorbția sumelor anticipate în 2026.

Educația și domeniul cercetării sunt subfinanțate grav

Bugetul pentru Educație scade de la 60,2 miliarde lei în 2025 la 57,3 miliarde lei în 2026, alocând doar 6,8% din bugetul general. Fondul de burse va fi redus cu 7%, iar universitățile vor fi nevoite să majoreze taxele de studii.

Cercetarea primește doar 0,13% din PIB, în loc de 1% promis, iar cheltuielile de personal vor fi tăiate cu 10%, afectând inovația și dezvoltarea academică.

Infrastructura feroviară este subfinanțată, cu un buget redus de la 45,2 milioane lei la 15 milioane lei pentru reparații curente. În sănătate, programe esențiale pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi distribuirea de contraceptive gratuite, nu sunt finanțate corespunzător.

Analiza CES arată că bugetul 2026 nu aduce stabilitate reală. Este un buget prociclic, bazat pe așteptări nerealiste și pe sacrificiul direct al populației. Fără reforme reale în colectarea taxelor și reducerea datoriei publice, România riscă să amâne doar cu câteva luni o criză economică profundă, în timp ce românii plătesc prețul prin taxe crescute și venituri stagnante.

Întregul articol poate fi citit AICI.