UPDATE 15:16: Oana Ţoiu spune că niciodată nu a sunat niciun consul al României ca să-l întrebe de nicio persoană cu nume şi prenume
Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat miercuri, la Parlament, că nu a contactat niciodată vreun consul al României pentru a cere informații despre vreo persoană identificată prin nume și prenume și nici pentru a afla numele părinților vreunui beneficiar.
„O să vă reamintesc ceea ce poate verifica oricine pe contul meu de Facebook şi în prima conferinţă de presă, că ceea ce am spus şi este confirmat în continuare este că niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de nicio persoană cu nume şi prenume. Niciodată, nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de numele părinţilor oricărui beneficiar.
Să presupuneţi că un ministru de externe ar verifica ce fac copiii parlamentarilor, într-o situaţie de urgenţă proactive, este la fel ca şi cum aţi presupune cu un ministru al educaţiei ar apuca să sune directorii de şcoli ca să verifice ce fac copiii parlamentarilor, la fel ca şi cum un ministru al sănătăţii ar suna în spitale să verifice starea de sănătate sau alocarea paturilor copiilor de parlamentari”, a declarat ministrul de Externe, la Parlament.
Ea a arătat că reia această informaţie pentru că este foarte importantă pentru menţinerea încrederii publice în felul în care ei gestionează această criză.
„Niciun ministru, din ce ştiu eu, şi cu siguranţă nici eu, nu verifică situaţia serviciilor publice în relaţie cu copiii parlamentarilor. Însă, în momentul în care am avut această conversaţie cu Consulul României în Dubai, aşa cum am aceste conversaţii cu toţi consulii care gestionează situaţia de criză, cu toţi consulii care se ocupă de grupuri, fie în sprijinirea zborurilor de repatriere, fie procesul de evacuare gratuită, am întrebat dacă poate să garanteze că a acoperit grupurile vulnerabile, aşa cum le-am anunţat în conferinţa de presă pentru publicul general”, a arătat Oana Ţoiu.
Ea a dat asigurări că nu a verificat numele persoanei.
„Nu am verificat numele niciunei persoane, pentru că un ministru nu gestionează date cu nume şi prenume. Nu există informări cu date cu nume şi prenume în celula de criză. Ce discutăm sunt categorii de persoane. Nu aveam categoria minor neînsoţit în niciuna dintre raportările care au fost transmise dinspre consulat, spre centru Nu aveam categoria minor neînsoţit în niciunul dintre formularele transmise.
Dar da, când apare cineva care nu a făcut parte din raportările anterioare, datoria instituţiei, când e întrebată, este să reia legativitatea aplicării regulor.
Specific, în acest caz, a însemnat că grupul care a fost anterior raportat către centrală nu a fost modificat din informaţiile pe care le avem acum, dar, repet, o să facem o evaluare detaliată ulterior, şi minorul neînsoţit care a fost chemat la consulat, deşi această categorie nu era parte din raportările formale ale consulatului, a avut sprijin consular prin facilitarea accesului la unul din zborurile ulterioare”, a menţionat Ţoiu.
UPDATE 14:29: Oana Țoiu anunță un nou zbor de evacuare prin mecanismul RescEU pentru românii vulnerabili din Abu Dhabi, Dubai și Oman
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat miercuri că autoritățile române continuă operațiunile de sprijin pentru repatrierea cetățenilor români aflați în zone afectate de criza din Orientul Mijlociu, iar un nou zbor de evacuare este programat pentru joi seară. Potrivit ministrului, aeronava va fi organizată prin mecanismul european RescEU și va fi dedicată persoanelor aflate în situații vulnerabile în Abu Dhabi, Dubai și Oman.
Oficialul a prezentat situația actuală în fața Parlamentului, după aproape două săptămâni de activitate intensă a celulelor de criză ale Ministerului Afacerilor Externe.
„Suntem astăzi aici după 12 zile de celule de criză pentru a face un bilanţ în faţa Parlamentului României, la invitaţia Comisiei de Politică Externă. În ceea ce priveşte evoluţiile din Orientul Mijlociu, suntem într-un moment în care a trecut vârful crizei, cel puţin din perspectiva cererilor cetăţenilor români de asistenţă.
În acest moment, peste 5.700 de cetăţeni români au ajuns înapoi în siguranţă pe teritoriul României. Reluăm cea mai importantă informaţie pe care o comunicăm zilnic către publicul general, şi anume din cererile de asistenţă consulară şi sesizările pe care le primim de la autorităţile ţărilor din regiune, până în acest moment nu avem informaţii despre niciun român rănit, nu avem informaţii despre niciun român care să fie victima a conflictului”, a spus ministrul de Externe înainte de participarea la şedinţa comisiei de politică externe din Camera Deputaţilor.
Ministrul a subliniat că prioritatea principală a autorităților rămâne siguranța cetățenilor români și facilitarea revenirii acestora în țară, precizând că mii de români au ajuns deja acasă în siguranță.
„În ceea ce priveşte zborurile de evacuare, zborurile de evacuare care reamintim că sunt organizate pentru grupurile vulnerabile, care nu pot opta pentru opţiunile comerciale disponibile sau care au un grad de urgenţă semnificativ din perspectiva duratei pe care o mai pot petrece în spaţiu respectiv, o să avem şi mâine seară un zbor de evacuare prin mecanismul RescEU. Va fi un zbor de evacuare dedicat ultimilor cetăţeni care sunt în categoriile vulnerabile din spaţiile Abu Dhabi, Dubai şi Oman”, a anunţat ministrul.
Oana Țoiu a explicat că pentru această operațiune a fost stabilită o cotă de 130 de locuri rezervate cetățenilor români care se încadrează în categoriile prioritare.
„În acest moment, colegii din echipele consulare din spaţiile respective contactează pe cei care s-au înscris pe platformele formale anunţate de Ministerul Afacerilor Externe cu detalii privind acest grad de vulnerabilitate
Copiii, minorii, în special minorii de vârste mici rămân prioritate în ceea ce priveşte cazurile medicale. Mai avem un număr limitat de cazuri medicale care nu au fost incluse în zborurile anterioare”, a spus ea.
Ministrul de Externe a mai arătat că solicitările de asistență consulară continuă să fie numeroase, în special în Dubai, care reprezintă un nod important de tranzit pentru românii care se întorc din Asia și încearcă să găsească rute de zbor spre România.
Știrea Inițială
Oana Țoiu: România a folosit toate locurile alocate pentru zborurile de evacuare
Ministrul de Externe Oana Țoiu a fost întrebată la Parlament, înaintea audierii în comisia de politică externă, de ce statul român nu a reușit să ocupe toate locurile disponibile într-un zbor de repatriere organizat prin mecanisme europene.
Șefa diplomației române a explicat că procedura prevede un sistem clar de distribuire a locurilor între statele membre, iar fiecare țară primește un număr fix de locuri pentru propriii cetățeni. România ar fi ocupat toate locurile care i-au fost repartizate în cadrul mecanismului european.
„În ceea ce priveşte zborurile de evacuare prin mecanismele legate de instituţiile europene, ţara care organizează zborul respectiv are o cotă care îi revine. România a acoperit integral fiecare scaun care i-a fost alocat. În ceea ce priveşte cota care este alocată altor cetăţeni europeni, sunt confirmări care vin prin ambasadele acelor centre.
Dacă, la momentul în care aeronava decolează, un cetăţean european nu s-a prezentat, sigur că poate fi înlocuit, dacă în aeroport se află cetăţenii altor state, dar nu poate să prevadă nimeni cine dintre cei care au confirmat, din cazurile selectate de ţările respective, va fi cazul care nu va fi prezent la aeroport”, a spus ministrul.
Oficialul a insistat că locurile rămase neocupate nu aparțineau României, ci altor state europene care confirmaseră inițial participarea unor cetățeni la evacuare.
„România a folosit locurile care îi sunt alocate. Locurile goale pe care le menţionaţi dumneavoastră erau exclusiv dedicate unor cetăţeni europeni care confirmaseră prin ambasadele lor şi la momentul decolării aeronavei n-au fost prezenţi”, a adăugat Țoiu.
Ministrul a arătat că, „teoretic, aceste locuri ar putea fi ocupate în ultimul moment de alți pasageri, însă, în practică, acest lucru depinde de organizarea echipelor consulare și de procedurile aplicate în aeroport.”
Oana Țoiu: cazul fiicei lui Victor Ponta nu figura în sistemele oficiale ale MAE
Referindu-se la situația fiicei lui Victor Ponta, ministrul de Externe Oana Țoiu a subliniat că instituția pe care o conduce gestionează una dintre cele mai dificile crize consulare din ultimele decenii, în condițiile în care numărul solicitărilor este foarte mare, iar personalul din teren este limitat.
Potrivit ministrului, prioritatea ministerului este repatrierea în siguranță a cetățenilor români, fie prin curse comerciale facilitate de autorități, fie prin zboruri speciale dedicate cazurilor vulnerabile.
„Atât Ministerul Afacerilor Externe din România, că şi Ministerele Afacerilor Externe din celelalte ţări, care gestionăm celulele de criză, în acest moment avem ca prioritate siguranţa cetăţenilor şi întoarcerea acasă a cât mai multor dintre ei, prin mecanisme comerciale facilitate şi zboruri de evacuare pentru cazurile vulnerabile.
În ceea ce priveşte cazul intens mediatizat al minorei respective, reamintesc faptul că în bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale pe care MAE le-a anunţat, nu aveam şi nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoţit, însă evident că orice minor care cere ajutorul are dreptul la acel ajutor, de aceea în cazul minorului neînsoţit pe care o menţionaţi dumneavoastră, înţelegerea noastră, din informările care au venit din consulat, pentru că noi nu avem în echipa centrală acces direct la fiecare caz individual, a fost propusă o alternativă de întoarcere în România pe baza unor zboruri directe”, a spus ministrul de Externe.

Ministrul a mai explicat că, în rapoartele transmise de consulate către celula centrală de criză, nu exista categoria minorilor neînsoțiți, ceea ce înseamnă că o astfel de situație nu fusese raportată oficial în planurile de evacuare.
„În ceea ce priveşte întrebarea care a fost prezentă în spaţiu public, la care am răspuns şi noi în conferinţele de presă, privind prezenţa minorei neînsoţite în consulat, vă reamintim că în celula de criză centrală fiecare consulat a raportat categoriile pe care le va include în fiecare plan de evacuare.
Nu aveam nicio categorie de minori neînsoţit, nici în formularele noastre oficiale nici în mail-urile oficiale, niciuna dintre cereri de la părinţii niciunui minor neînsoţit, ceea ce înseamnă că în planificarea anterioară în grupurile care au fost incluse în zborul respectiv nu exista această categorie”, a mai spus Oana Țoiu.
Ministrul recunoaște o comunicare paralelă în consulat și anunță o evaluare
Ministrul de Externe Oana Țoiu a recunoscut că situația a apărut pe fondul unei comunicări informale care nu a fost raportată prin canalele oficiale ale ministerului.
Oficialul a descris situația drept o „eroare regretabilă”, explicând că un membru al personalului consular ar fi purtat discuții separate față de procedurile oficiale, ceea ce a dus la apariția minorei în spațiul consular fără să fie inclusă în planurile aprobate la nivel central.
„Evident că fiecare minor are dreptul la sprijin are dreptul la suport consular. În ceea ce priveşte această eroare regretabilă, în care a existat o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale, în care a existat personal consular care a dus o conversaţie separată de înregistrările formale şi asta a dus la venirea unui minor în spaţiu consular în afara programărilor care au fost raportate către centrală privind categoriile de grupuri vulnerabile evident că aici lucrurile pot să fie mult îmbunătăţite.
Evident că după ce se termină această criză, o să avem un plan foarte clar de evaluare de discuţie a ce putem îmbunătăţi. Dar repet acest lucru pentru că este foarte, foarte important. În această uriaşă criză ca şi presiune de cereri de sprijină ale cetăţelor faţă de capacitate de a răspunde este extrem de important pentru statul român să respecte regulile pe care le-a comunicat public”, a mai spus Țoiu.
Ministrul a precizat că este legitim ca orice părinte să încerce să găsească soluții pentru propriul copil, însă instituțiile statului trebuie să respecte aceleași reguli pentru toți cetățenii care solicită sprijin consular.
„Este perfect legitim ca orice părinte să încerce să facă tot ce poate pentru propriul copil, este însă datoria unei instituţii să acorde informaţii relevante la timp, tuturor cetăţenilor vulnerabili care s-au înscris pe canalele formale, în acelaşi timp sau înainte să facă asta în funcţie de cine a apelat la firul scurt”.
Ministrul a anunțat că situația va fi analizată după finalizarea crizei pentru a stabili responsabilitățile din interiorul consulatului.
„În ceea ce priveşte cine din consulat a avut aceste conversaţii aici va exista o evaluare dedicată. În acest moment, indiferent de care persoana din consulat a avut aceste conversaţii, este o responsabilitate care este şi colectivă, nu doar individual.
Aşa cum v-am spus, în momentul în care consulul m-a întrebat în acest caz aparte ce are de făcut, i-am reamintit consulului că grupul era finalizat ca şi categorii vulnerabile, cu o zi înainte, la capacitatea totală a locurilor arocate României şi că dacă ia o decizie privind modificarea grupului respectiv sau propunerea altui plan de întoarcere acasă pentru că aveam şi zboruri în plan în cazul acestei minore neînsoţite sau în cazul oricărui beneficiar pe care îl are în grijă, trebuie să garanteze că s-a asigurat că informaţia respectivă ajunge la toţi cei din grupurile vulnerabile care s-au înscris pe platformele informaţie”, a arătat Oana Țoiu.