Denunț penal la DNA împotriva ministrului Oana Țoiu pentru modul în care a gestionat repatrierea românilor din Dubai
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, este vizată de un nou denunț penal depus la Direcția Națională Anticorupție, în contextul controverselor legate de evacuarea românilor aflați în Dubai după atacurile cu rachete din regiune. Sesizarea a fost formulată de avocatul Adrian Cuculis și a fost înregistrată la DNA – Structura Centrală în data de 10 martie 2026.
Acesta este al doilea demers juridic depus împotriva ministrului în legătură cu gestionarea situației create după izbucnirea conflictului militar care a afectat Dubaiul și Abu Dhabiul. În denunț se arată că responsabilitatea deciziilor luate în cadrul Ministerului Afacerilor Externe ar aparține conducerii instituției, iar coordonarea activității consulatelor ar fi fost realizată direct de la nivelul ministrului.
Avocatul Adrian Cuculis susține că modul în care au fost gestionate operațiunile de repatriere ridică suspiciuni de abuz în serviciu.
„În disonanță cu alte păreri, apreciez că, în raport de modul de organizare al MAE și al responsabilităților și prerogativelor conferite de către lege ministrului de Externe, fapta de care se poate face vinovată dna Țoiu este de abuz în serviciu în forma autoratului și nu instigare la abuz în serviciu, având în vedere că toată coordonarea se face vertical, de la ministru spre consulate, conform legii”, a declarat Adrian Cuculis.
În documentul depus la DNA se solicită și ridicarea imunității parlamentare a ministrului pentru a putea fi efectuate percheziții informatice asupra dispozitivelor utilizate în activitatea oficială. Potrivit avocatului, această măsură ar fi necesară pentru a clarifica modul în care au fost transmise deciziile către structurile consulare implicate în operațiunile de evacuare.
„Ridicarea imunității a fost cerută în denunț ca o consecință normală a percheziționării dispozitivelor ministrului, în vederea stabilirii cu exactitate a modului de comunicare cu palierele inferioare”, a precizat Adrian Cuculis.
Potrivit denunțului, Irina Ponta, în vârstă de 17 ani, nu a fost îmbarcată într-un zbor de repatriere organizat de MAE, deși se afla în consulatul României și ar fi trebuit să intre sub protecția statului român.
Denunțul mai menționează că, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, procedurile de repatriere trebuiau să fie transparente și să respecte legislația în vigoare, inclusiv Legea 62/2019 privind activitatea consulară, HG 16/2017 privind conducerea internă și externă a MAE, Legea 272/2004 privind protecția drepturilor persoanelor vulnerabile, precum și convențiile internaționale ratificate de România.
În paralel cu sesizarea depusă la DNA, ministrul de Externe Oana Țoiu este chemată și în Parlament pentru a oferi explicații privind modul în care Ministerul Afacerilor Externe a gestionat repatrierea cetățenilor români din Dubai.
Acuzațiile împotriva ministrului Oana Țoiu vizează refuzul repatrierii unei minore în timpul evacuării cetățenilor români
În documentul depus la DNA sunt descrise circumstanțele care au dus la formularea acuzațiilor împotriva ministrului Oana Țoiu. Potrivit denunțului, situația ar fi apărut în contextul conflictului militar izbucnit la finalul lunii februarie 2026, când Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice către zone din Dubai și Abu Dhabi.
Atacurile ar fi provocat victime și pagube materiale, iar autoritățile române ar fi trebuit să activeze mecanismele de repatriere a cetățenilor români aflați în regiune. Conform documentului, în acele momente Ministerul Afacerilor Externe ar fi fost responsabil de coordonarea operațiunilor prin intermediul celulei de criză și al rețelei consulare.
Potrivit denunțului, Irina Ponta, în vârstă de 17 ani, nu a fost îmbarcată într-un zbor de repatriere organizat de MAE, deși se afla în consulatul României și ar fi trebuit să intre sub protecția statului român.
Avocatul Cuculis susține că decizia de a nu permite îmbarcarea tinerei ar fi fost cerută de ministrul Oana Țoiu consulului general al României din Dubai, invocându-se faptul că aceasta nu figura în sistemul e-consulat și că situația ar fi putut reprezenta o „vulnerabilitate de imagine”. Potrivit denunțului, aceste fapte ar putea constitui abuz în serviciu, conform prevederilor art. 297 alin. 2 Cod penal și art. 13 indice 2 din Legea 78/2000.
„Fapta săvârșită de către faptuitoarea Oana Țoiu imbracă tipicitatea faptei prevăzute și pedepsite de art. 297 alin. 2 Cod penal, cu trimitere la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000:
Art. 297 Cod penal – Abuzul în serviciu: (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
Legea 78/2000 – Art. 132: În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”, susține avocatul Cuculis.
Lelegislația română obligă autoritățile consulare să ofere protecție cetățenilor români
În document se susține că decizia ar fi fost justificată oficial prin faptul că persoana nu era înregistrată în sistemul e-consulat, platformă online prin care cetățenii români își pot anunța prezența în străinătate și pot solicita asistență consulară. Autorul denunțului consideră însă că această explicație nu ar fi conformă cu legislația privind protecția consulară.
Potrivit argumentelor prezentate, legislația română obligă autoritățile consulare să ofere protecție cetățenilor români aflați în situații de criză, inclusiv minorilor neînsoțiți. Denunțul invocă mai multe acte normative care reglementează activitatea consulară și responsabilitățile ministrului de Externe.
Avocatul susține că, în momentul în care minorul se afla în incinta misiunii diplomatice, autoritățile române ar fi avut obligația de a-i acorda protecție și de a organiza repatrierea. În opinia sa, faptul că adolescenta nu ar fi fost inclusă pe lista pasagerilor, deși ar fi existat locuri libere în avion, ar indica o decizie luată la nivelul conducerii ministerului.
În denunț se afirmă că refuzul îmbarcării ar fi fost dispus pe criterii politice și ar fi avut ca scop evitarea unei eventuale controverse publice.
„Numita TOIU OANA SILVIA atunci cand i-a fost prezentata lista cu privire la persoanele ce urmau sa fie imbarcate in zborul operat pe ruta DUBAI-OTP BUCURESTI de repartiere a cetatenilor romani printre care cei cu vulnerabilitate vadita si anume copii neinsotiti, aceasta i-a cerut in mod expres numitului Viorel Riceard BADEA, consul la data faptelor, sa NU imbarce o persoana ce nu se afla pe listele e-consulat, desi se incadra in notiunea de persoana vulnerabila, avand in vedere apartenta politica a tatalui sau, fostul premier VICTOR VIOREL PONTA desi lipsa de pe rapoartele e-consulat nu constituie un motiv de nerepatriere a unui minor vulnerabil sau a altei persoane neinscrise pe acest formular electronic pus la dispozitie de M.A.E.”, se arată în denunțul depus la DNA.
Sesizarea mai menționează că procurorii ar trebui să verifice corespondența dintre consulatul României din Dubai și Ministerul Afacerilor Externe, să audieze consulul general implicat și să obțină lista completă a pasagerilor zborului de repatriere.
Documentul depus la DNA solicită, de asemenea, verificarea convorbirilor telefonice dintre oficialii implicați, precum și efectuarea de percheziții informatice asupra dispozitivelor utilizate în comunicarea instituțională.
Până în prezent, DNA nu a comunicat dacă a demarat cercetările sau ce măsuri vor fi luate în urma acestui denunț.
Avocatul Cuculis a precizat că va pune la dispoziția autorităților toate probele și declarațiile martorilor relevanți pentru clarificarea modului în care a fost gestionată repatrierea cetățenilor români din Dubai, precum și pentru stabilirea responsabilităților ministrului de externe la momentul respectiv.
